Bloggerul american Sonny Side, care are o audiență de peste 12 milioane de abonați pe Youtube, a vizitat recent o dintre cele mai sărace comunități din România, situată în Pata Rât, județul Cluj. Această zonă, formată în principal din romi, se află la periferia municipiului Cluj-Napoca, chiar lângă o fostă groapă de gunoi. Vizita sa a pus în lumină contrastul dintre orașul Cluj-Napoca, considerat unul dintre cele mai scumpe din țară, și realitatea dură din acest ghetou.
În timpul reportajului, Sonny Side a observat condițiile de locuire de neacceptabile din cartier. Un ghid local i-a explicat că unele locuințe au o suprafață de doar 16 metri pătrați, în care trăiesc până la zece persoane. Mai mult, multe case nu beneficiază de acces la apă curentă sau la instalații sanitare de bază. Bloggerul a declarat direct că acesta este un ghetou și un loc în care nimeni nu ar dori să locuiască prin alegere.
În ciuda sărăciei extreme, Sonny Side a testat mâncarea localnicilor, fiind surprins de gustul preparatelor simple. În casa Susanei, a gustat o tocăniță de cartofi cu cârnați, ceapă, ardei, boia și pătrunjel. Deși mâncarea era foarte sărată și afumată, americanul a apreciat faptul că este ieftină, sățioasă și plină de gust. Totuși, Susana a precizat că carnea de vită este un lux, putând găti o tocăniță de acest fel doar o singură dată pe an.
Reportajul a evidențiat și disparitățile sociale din cadrul aceleiași comunități. După vizitarea locuințelor precare, Sonny Side a mers la reședința lui Dorin Cioabă, cunoscut drept „regele internațional al romilor”. Într-o casă uriașă, acesta a fost întâmpinat cu porc la proțap și diverse preparate tradiționale. În fața întrebării despre diferența dintre luxul lui Dorin Cioabă și sărăcia celorlalți, acesta a argumentat că are nevoie de un spațiu potrivit pentru a primi ambasadori sau președinți.
Situația din Pata Rât este rezultatul unor mutări forțate din trecut. În decembrie 2010, 76 de familii, majoritatea de romi, au fost evacuate de pe Strada Coastei. În urma acestui proces, 40 de familii au fost relocate în locuințe neadecvate în apropierea rampei de gunoi, în timp ce alte 36 de familii au rămas complet fără adăpost. Această mișcare a consolidat segregarea socială a grupului de locuitori din acea zonă.
Această problemă a segregării și a condițiilor de locuire precare din zonele periferice rămâne un subiect de dezbatere constantă în administrația locală și în discuțiile despre drepturile comunităților marginalizate din România. Tensiunile dintre dezvoltarea urbană a orașelor mari și integrarea socială a grupurilor vulnerabile continuă să genereze controverse privind responsabilitatea instituțiilor publice.