O serie de atacuri violente comise de elevi în școlile din Bistrița, Pitești și Timișoara a declanșat o dezbatere aprinsă privind siguranța elevilor și limitele măsurilor de prevenție. În urma acestor incidente, autoritățile au început discuții despre implementarea unor sancțiuni mai severe, sporirea măsurilor de pază și, controversat, reducerea vârstei pentru răspunderea penală. Guvernul caută soluții pentru a controla comportamentele periculoase, însă specialiștii pun sub semnul întrebării eficacitatea acestor măsuri de tip penal.
În contextul atacului de la Bistrița, unde elevul implicat are sub 14 ani și nu poate răspunde penal, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reluat discuția despre modificarea legislației. Există deja proiecte legislative depuse, precum cel al deputatului PSD Ștefan-Alexandru Băișanu, care propune coborârea pragului de la 14 la 12 ani pentru infracțiunea de omor, dacă se dovedește discernământul. Un alt proiect, susținut de senatorul AUR Corneliu Negru, vizează răspunderea penală de la 12 ani pentru mai multe infracțiuni grave, eliminând condiția discernământului pentru minorii cu vârste între 14 și 16 ani.
Premierul Luca Niculescu a convocat o ședință dedicată violenței în școli, unde Guvernul a anunțat înăsprirea regimului sancționator pentru actele de violență săvârșite atât de elevi, cât și împotriva cadrelor didactice. Totuși, psihologul judiciar Gabriela Groza avertizează că scăderea vârstei de răspundere penală nu este soluția pentru problemele sociale. Ea susține că intervenția timpurie, de la vârste de 5 sau 7 ani, este mult mai eficientă în prevenirea faptelor grave decât aplicarea unor pedepse aspre după ce agresiunea a avut loc.
Cazul din Bistrița a scos în evidență riscul radicalizării, deoarece elevul ar fi susținut idei de extremă dreapta, promovând Corneliu Zelea Codreanu. Deși școala făcea parte din programul Previsio coordonat de Serviciul Român de Informații, instruirile pentru cadrele didactice s-au concentrat pe terorismul islamist, ignorând mișcările legionare sau neonazismul. Această lacună în pregătire face dificilă identificarea semnalelor de risc legate de extremismul violent care poate apărea în mediul online sau în clasă.
Criminologul Vlad Zaha critică ideea de securizare excesivă a școlilor prin instalarea detectoarelor de metale sau efectuarea controalelor corporale, considerând că acestea nu rezolvă cauzele violenței. De asemenea, el menționează că contactul precoce cu sistemul de justiție poate afecta negativ dezvoltarea copilului și dificultatea de reintegrare socială. Această poziție este susținută și de Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului, care recomandă ca vârsta minimă de răspundere penală să fie de cel puțin 14 ani.
În ceea ce privește tendințele generale, datele Ministerului Educației indică faptul că numărul de cazuri de violență raportate în școli a scăzut semnificativ în ultimul deceniu. În anul școlar 2024–2025 s-au înregistrat 9.137 de cazuri, comparativ cu 18.793 raportate în perioada 2014–2015. Deși această scădere statistică nu anulează gravitatea incidentelor recente din Bistrița sau Pitești, ea oferă un cadru de analiză asupra evoluției violenței în sistemul de învățământ național.