Europarlamentara austriacă Lena Schilling a dezvăluit că a fost victima unor imagini false generate prin inteligență artificială, care circulau pe internet luna trecută. Aceste deepfake-uri de conținut sexualizat au fost create prin îndepărtarea virtuală a hainelor de pe corpul ei. Schilling a descris experiența ca fiind una de dezgust, subliniind dificultatea de a procesa faptul că aceste imagini au fost utilizate cu scopul explicit de a o răni și de a o umili public.
Incidentul este parte dintr-o problemă mult mai amplă care vizează reprezentantele politice din Europa. Conform unui raport realizat de Agora Digitale Transformation, Schilling face parte din grupul de 50 de europarlamentari care au fost țintiți de astfel de conținuturi, dintre care 46 sunt femei. Experții de la Berlin, care au alertat-o pe europarlamentară, avertizează că pornografia deepfake a evoluat într-o amenințare sistemică la adresa femeilor active în politica europeană.
Impactul acestor atacuri digitale este disproporționat în raport cu restul parlamentarilor. Datele furnizate de Agora Digitale Transformation arată că femeile sunt de 33 de ori mai predispuse decât bărbații să fie asociate cu pornografie deepfake. Raportul anterior al aceleiași organizații a evidențiat faptul că 138 de parlamentare din 22 de țări membre ale UE au fost afectate de aceste practici de violență digitală, ceea ce demonstrează amploarea fenomenului.
Pentru a combate această realitate, Lena Schilling, împreună cu europarlamentarul german Terry Reintke, a inițiat o scrisoare semnată de 119 colegi. Documentul este adresat Uniunii Europene și solicită implementarea unor mecanisme concrete pentru aplicarea interdicțiilor privind utilizarea inteligenței artificiale în acest scop. Această măsură vizează interdicția aplicațiilor și site-urilor care utilizează tehnologia pentru a dezbrăca femeile, o regulă care urmează să fie introdusă în întreaga UE pe 2 decembrie.
Mesajul transmis oficialilor europeni este unul de avertizare privind eficacitatea legislației. În scrisoare se precizează că o interdicție care rămâne doar „pe hârtie” nu oferă nicio protecție reală. Scopul acestor atacuri este controlul asupra corpurilor femeilor și crearea unui mediu ostil în viața publică. Schilling avertizează că aceste practici pot descuraja tinerele femei să urmeze o carieră în politică, din cauza riscului de a fi victime ale unor astfel de umilințe.
Fenomenul de utilizare a inteligenței artificiale pentru crearea de conținut fals reprezintă o provocare majoră pentru reglementările digitale actuale. În cadrul Uniunii Europene, legislația privind tehnologiile emergente încearcă să echilibreze inovația cu protecția drepturilor fundamentale. Această presiune exercitată de europarlamentari vine într-un moment în care reglementările privind platformele digitale și utilizarea AI sunt sub constantă atenție pentru a preveni abuzurile de natură sexualizată sau de hărțuire.