Propunerea legislativă privind introducerea uniformei obligatorie în unitățile de învățământ preuniversitar stârnește controverse privind modul în care sunt implicați elevii în procesul decizional. Profesorul Ovidiu Iordache, care activează și ca diriginte, subliniază că proiectul, deja adoptat de Senat și trimis către Camera Deputaților, pare să ignore vocea celor care vor resimți zilnic efectele acestei măsuri. Întrebările ridicate vizează atât modul de alegere a ținutei, cât și validitatea argumentelor folosite pentru a justifica această obligație națională.
Ovidiu Iordache argumentează că procesul de stabilire a regulilor în clasă trebuie să fie unul democratic, unde elevii participă activ la formularea normelor. În contextul proiectului actual, profesorul observă o lipsă de transparență privind influența pe care o pot avea elevii asupra deciziei finale. El pune sub semnul întrebării dacă parlamentarii vor asculta argumentele tinerilor sau dacă participarea acestora va rămâne doar o formalitate, fără un impact real asupra textului legislativ care urmează să fie votat.
Un punct critic vizează eliminarea mențiunii privind consultarea consiliului școlar al elevilor în varianta adoptată de Senat. În forma inițială a proiectului, alegerea modelelor și a componentelor uniformei trebuia făcută cu consultarea elevilor, însă noua versiune prevede doar acordul consiliului reprezentativ al părinților. Această schimbare elimină garanția explicită a participării elevilor la procesul de alegere a hainelor pe care acestea vor să le poarte în mod obligatoriu în fiecare zi de școală.
Problema inegalității sociale, invocată în expunerea de motive pentru a justifica uniforma, este contestată de Consiliul Economic și Social. Organismul susține că diferențele materiale rămân vizibile prin alte bunuri, precum telefoanele mobile, încălțămintea sau echipamentele de la domiciliu, deci uniforma nu rezolvă problema bullyingului. Consiliul Economic și Social avertizează că „apartenența nu se coase pe rever” și că o ținută impusă nu poate crea o comunitate unită fără respect și încredere reciprocă.
Lipsa unor detalii financiare concrete reprezintă un alt risc major semnalat în parcursul legislativ al proiectului. Consiliul Legislativ și Consiliul Fiscal au subliniat că nu există suficiente precizări privind sursele de finanțare care să acopere costurile pentru familiile vulnerabile. Există riscul ca Parlamentul să impună această obligație la nivel național, dar să lase autorităților locale sarcina de a găsi fondurile necesare pentru sprijinul promis, generând astfel o incertitudine juridică și bugetară semnificativă.
În prezent, legislația educației din România prevede deja, prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, că elevii trebuie să se prezinte la școală într-o ținută decentă și adecvată. Această regulă actuală este lăsată la latitudinea fiecărei unități de învățământ, prin intermediul regulamentelor interne, fără a impune o uniformă standardizată la nivel de țară, o abordare care permite adaptarea la nevoile specifice ale fiecărei școli.