Sari la conținut
Ultima oră Scandal pe șantierul A1: Asociația Pro Infrastructură critică lucrările Mapa-Cengiz după alunecarea de teren
Cuvântul Liber
Societate

Turismul off-road în ariile protejate: Probleme de competență și sancțiuni insuficiente în Sibiu

Autoritățile din Sibiu caută soluții pentru a opri accesul neautorizat al vehiculelor motorizate în zonele naturale protejate.

3 min citire
Turismul off-road în ariile protejate: Probleme de competență și sancțiuni insuficiente în Sibiu
Foto: Gândul

Problema turismului off-road neautorizat, care afectează ariile naturale protejate, a fost analizată în cadrul unei ședințe organizate de Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) Sibiu. Discuțiile au vizat modul în care vehiculele cu patru roți, ATV-urile și mașinile de teren intră în rezervațiile naturale, încălcând regulamentele de protecție a mediului. Deși jandarmii au aplicat deja 19 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 4.000 de lei, pentru accesul în fondurile de vânătoare, acest fenomen rămâne greu de controlat.

În cadrul ședinței, reprezentantul Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Sibiu a explicat limitele legale ale instituției sale. Jandarmeria poate sancționa circulația cu autovehicule în afara drumurilor publice sau în fondurile cinegetice, conform Legii nr. 407/2006 privind vânătoarea. Totuși, instituția nu are competența directă de a aplica OUG nr. 57/2007, care reglementează regimul ariilor naturale protejate și sancționează accesul neautorizat cu motociclete, ATV-uri sau autoturisme în zonele interzise. Din acest motiv, jandarmii trebuie să contacteze Garda Națională de Mediu pentru astfel de fapte.

Garda de Mediu a recunoscut că amenzile aplicate în baza Legii vânătorii sunt de natură simbolică, fiind descrise ca fiind mici. Pentru a avea un efect real asupra infractorilor, autoritățile se bazează pe sancțiunile prevăzute pentru persoane fizice, care variază între 5.000 și 10.000 de lei. Totuși, există dificultăți tehnice majore, deoarece Garda de Mediu nu are competența de a monta sau administra camere de supraveghere fixe în ariile protejate. În prezent, singura echipă tehnologică disponibilă este o singură dronă destinată monitorizării calității aerului.

János-Ervin Iakób, președintele ATOP, a propus implementarea unor măsuri de prevenție, precum montarea de panouri de avertizare și camere video. Scopul este ca utilizatorii să fie informați clar că au intrat într-o arie protejată și că zona este supravegheată. Dacă ATOP va dispune de fonduri, acestea ar putea fi direcționate către administratorul ariei protejate pentru aceste scopuri. Întrebarea privind utilizarea filmărilor ca probă a fost abordată prin mențiunea că agentul trebuie să constate fapta prin simțuri sau prin mijloace tehnice certificate.

Andra Albu, fost subprefect al județului Sibiu, a subliniat că România a devenit cunoscută în comunitățile de enduro din Polonia sau Franța pentru „turismul sălbatic”. Această activitate se sprijină pe firme care închiriază echipamente și pe pensiuni care oferă pachete de agrement off-road. Multe astfel de unități de cazare promovează tururile enduro prin internet, menționând că traseele sunt menținute ca o surpriză pentru clienți. Acest model de afaceri contribuie la creșterea presiunii asupra ecosistemelor naturale din județ.

În România, gestionarea ariilor protejate implică un cadru juridic complex, unde competențele sunt împărțite între diverse instituții, precum Jandarmeria, Poliția și Garda de Mediu. Această fragmentare a autorității poate duce la dificultăți în identificarea și sancționarea rapidă a persoanelor care utilizează vehicule motorizate în zonele unde natura este protejată prin legi speciale, afectând integritatea habitatelor naturale.

Surse

Sursa: Gândul

Tot în Societate