Consiliul Județean Tulcea a avizat astăzi cererea de transformare a aproximativ 179 de hectare de teren din comuna Crișan în terenuri agricole. Decizia a fost luată cu 25 de voturi pentru, două abțineri și o neparticipare. Această mișcare permite continuarea procedurii administrative, însă avizul nu reprezintă aprobarea finală pentru utilizarea terenului în scopuri agricole, această prerogativă revenind direcției de specialitate din Ministerul Agriculturii.
Proiectul vizează o porțiune din cele aproape 250 de hectare din amenajarea piscicolă aflate în concesiune firmei Pedromar Trust SRL, de la anul 2011. Terenul este situat în interiorul Rezervației Biosferei Delta Dunării, mai exact în zona Ceamurlia I, situată între Dunărea Veche și brațul Sulina, în apropierea localității Crișan. Consiliul Local Crișan își exprima deja acordul pentru această cerere încă din luna august.
În cadrul ședinței, consilierul PNL Ciprian Safca a subliniat lipsa unei hărți în proiectul prezentat, solicitând clarificări privind amplasamentul exact al parcelelor. Pe de altă parte, consilierul AUR Sorin Zaharcu a ales să se abțină de la vot, argumentând că zonele umede trebuie protejate în loc să fie convertite pentru agricultură. Acesta a invocat necesitatea protejării ecosistemelor, făcând o paralelă cu alte campanii de conservare din regiune.
Pentru ca procesul să fie finalizat, dosarul trebuie să includă o serie de documente obligatorii, precum acordul ARBDD, un studiu pedologic și unul agrochimic. De asemenea, este necesar un proces-verbal care să descrie situația actuală din teren. Procedura administrativă urmează să fie analizată de autoritățile de la Ministerul Agriculturii, care vor decide dacă schimbarea folosinței terenului este permisă în zona protejată.
Organizația WWF România a emis un avertisment privind riscurile acestui proiect, menționând că lucrările necesare ar putea duce la secarea zonei recuperate. Comunitatea locală și reprezentanții mediului solicită autorităților o soluție care să permită utilizarea terenului fără a compromite echilibrul ecologic al deltei. Tensiunile sunt ridicate, având în vedere impactul pe care transformarea zonelor umede în terenuri arabile îl poate avea asupra biodiversității locale.
Situația amintește de cazul zonei Carasuhat, de lângă Mahmudia, unde 924 de hectare au fost reconectate la Dunăre printr-un proiect european finalizat în 2016. După ce apa a revenit, peștii și păsările s-au întors în zonă, susținând turismul și pescuitul. Totuși, în 2023, ruperea unui dig a inundat terenurile agricole, iar companiile din concesie au obținut în instanță dreptul de a reface digul pentru a cultiva din nou.