Victimele exploziei din Rahova și supraviețuitorii incendiului de la Clubul Colectiv continuă să aștepte răspunsuri și despăgubiri, într-un context marcat de o mișcare extrem de lentă a autorităților. La un an de la evenimentul din Rahova, procesul de demolare a blocului a început abia recent, lăsând doar trei etage în urmă. În același timp, la aproape un deceniu de la tragedia de la Colectiv, anchetele rămân în urmă, evidențiind o incapacitate sistemică de a preveni sau de a gestiona astfel de dezastre.
În cazul exploziei din Rahova, procurorii sunt aproape de trimiterea dosarului în judecată după un an de investigații. Peste 220 de persoane sunt identificate ca părți vătămate în acest caz. Până în prezent, patru angajați din domeniul gazelor și al electricității au fost puși sub acuzare, dintre care trei sunt sub control judiciar, alături de trei firme. Sechestrul aplicat pentru acoperirea prejudiciului în acest dosar este de peste 63 de milioane de euro.
Sociologul Gelu Duminică subliniază că reacția statului este influențată de statutul socio-economic al victimelor. Acesta sugerează că ar putea exista o diferență de tratament dacă tragedia ar fi avut loc într-o zonă bogată, precum Pipera, față de sectorul sărac din Rahova. Gelu Duminică menționează că există prejudecăți care vizează persoanele sărace și că statul se mișcă mult mai greu atunci când este vorba de protejarea celor vulnerabili, oferind ca exemplu un bloc din apropierea Catedralei Catolice din Berceni care nu a fost demolat de 10 ani.
Legat de dosarul Colectiv, situația justiției este marcată de perioade lungi de inactivitate. Ancheta „Colectiv 2”, care vizează întârzierea transferurilor medicale, a fost deschisă în 2016 și a fost clasată de două ori, ultima oară în 2024. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit în martie 2026 un termen de șase luni pentru finalizarea acestui dosar. În ceea ce privește „Colectiv 1”, deși sentința a fost pronunțată în mai 2022, executarea pedepselor a întâmpinat dificultăți, precum cazul ofițerului Antonina Radu.
Problemele financiare pentru victimele de la Colectiv au inclus și conflicte cu instituțiile. Instanța a stabilit daune de aproximativ 60 de milioane de euro pentru supraviețuitori și familii, sumă achitată de ISU București. Ulterior, ISU a dat în judecată victimele în 2024, invocând faptul că plățile au fost efectuate prin executori judecătorești care au aplicat onorarii maxime. Instituția a făcut contestație și a obținut reducerea acestor onorarii pentru a acoperi diferențele de bani.
Evoluția acestor cazuri reflectă o perioadă de disoluție a statului, în care încrederea în liderii politici este probabil cea mai mică din ultimii 30 de ani. Gelu Duminică avertizează că această fragilitate a autorității favorizează ascensiunea unor lideri naționaliști extremiști. Sociologul afirmă că modul în care o societate își tratează membrii vulnerabili, precum cei care și-au pierdut locuințele în urma exploziei, este un indicator esențial al sănătății întregului sistem social.