O femeie de 44 de ani, identificată sub numele de Cornelia, a fost ucisă de soțul ei în comuna Smulți, din județul Galați. Victima a suferit timp de aproape trei decenii de violență domestică, fiind supusă unor episoade de agresiune fizică și umilințe constante. Tragedia a culminat sâmbătă, când agresorul a înfipt un cuțit în victima sa, lăsând în urmă patru copii, dintre care doi au vârste de doar 10 și 12 ani.
Evenimentul a scos la lumină lipsa de intervenție a autorităților locale, în ciuda faptului că situația era cunoscută în comunitate. Reprezentanți ai primăriei și ai poliției au justificat lipsa acțiunilor prin faptul că femeia nu a depus o plângere oficială. Totuși, mama victimei a declarat că aceasta a mers la primărie pentru ajutor, însă nu a fost protejată, iar primarul local a minimizat agresivitatea soțului, descriind-l doar ca fiind „un pic cam violent”.
Motivul principal pentru care Cornelia nu a cerut protecție a fost teama de a aduce rușine fiicelor sale, care sunt studente. Psihologul Bogdan Cotigă explică faptul că rușinea socială, puternică în mediile rurale, poate paraliza instinctul de conservare al unei persoane. Această presiune socială și constructul comportamental vechi fac ca victimele să accepte abuzul pentru a evita stigmatizarea sau pentru a menține o imagine de familie stabilă în fața satului.
Bogdan Cotigă subliniază, de asemenea, că speranța că un partener violent se va schimba este o naivitate care hrănește relațiile defectuoase. De asemenea, mecanismele de atașament și educația primită în familiile de origine pot determina femeile să accepte violența ca pe o normalitate. Psihologul menționează că schimbarea reală poate veni doar din interiorul victimei, prin conștientizarea riscurilor, deoarece rudele sau prietenii sunt adesea lipsiți de sprijinul emoțional necesar.
Agresorul riscă acum o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru crima comisă. În contextul statisticilor recente, Cornelia este a 31-a femeie ucisă de partener de la începutul acestui an. Localnicii din Smulți au dezvăluit că agresorul are un istoric de violență, fiind descris ca un „bătăuș”, iar familia sa are antecedente penale, ceea ce subliniază faptul că pericolul era anticipat de întreaga comunitate.
În România, violența domestică rămâne o problemă structurală, iar statistica celor de 31 de victime în acest an evidențiază dificultatea sistemului de protecție în a interveni preventiv. Deși există mecanisme de protecție, lipsa unei intervenții din oficiu în cazurile cu urme vizibile de agresiune lasă victimele vulnerabile în situația de a trebui să depună plângeri într-un climat de teroare psihologică.