Tragedia care a lovit orașul Filiași a scos la iveală o latură crudă a societății românești, unde victimele violenței sunt judecate pe rețelele de socializare. Valentina Ioana Tănăsie, în vârstă de 28 de ani, a fost înmormântată vineri, după ce trupul ei a fost descoperit într-o valiză care plutea pe râul Olt, în zona barajului Ionești. În acest context, pe platformele digitale a început un proces de victimizare, în care utilizatorii au căutat motive pentru a justifica actul de violență.
Principalul suspect în acest caz este un bărbat de 30 de ani, cu care tânăra avea o relație, iar pe numele său a fost emis deja un mandat de arestatare preventivă în lipsă. Familia victimei a declarat că relația devenise violentă și că Valentina voia să plece, arătând urme de agresiune înainte de deces. Suspectul a mai fost vizat în 2022 de un ordin de protecție din partea unei foste partenere și a fost cercetat anterior într-un dosar pentru lovire sau alte violențe.
Comentariile de pe TikTok și alte platforme au fost extrem de dure, atacând direct demnitatea victimei prin acuzații de infidelitate sau profesii controversate. Utilizatorii au scris că „își merita soarta” sau au făcut referiri degradante la aspectul fizic al tinerei, menționând intervenții estetice precum acidul hialuronic sau silicoanele. Acestea au fost folosite pentru a reduce valoarea vieții Valentinei, cu afirmații precum „o videochatistă, nicio pierdere”, transformând crima într-un subiect de dezbatere morală.
Există un contrast îngrozitor între discursul de pe contul de TikTok al suspectului, unde apar repostări despre răzbunare și lipsa milei, și mărturiile altor femei. Multe tinere au publicat capturi cu mesaje primite de la bărbatul respectiv, exprimând ușurarea că nu au continuat interacțiunea. Totuși, acest fenomen alimentează o logică periculoasă, în care responsabilitatea prevenirii violenței este mutată pe umerii femeilor, care sunt întrebați de ce nu au ales mai bine sau de ce nu au plecat la timp.
Deși există acum un cadru legal mai strict, cultura socială pare să rămână în urmă, ignorând faptul că nicio alegere personală nu justifică un omor. Suspectul este în continuare căutat de autorități, în timp ce societatea continuă să aplice teste de respectabilitate femeilor înainte de a le acorda empatia necesară. Problema nu este doar un caz izolat de crimă, ci un tipar de normalizare a violenței care persistă în mediul online, indiferent de evoluțiile legislative recente.
În România, presiunea publică a dus la adoptarea Legii nr. 53/2026 pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl precede. Această lege introduce definiția explicită a femicidului și modifică Codul penal, astfel încât omorul calificat să includă situațiile în care fapta este comisă din cauza refuzului victimei de a continua o relație sau a ieșirii din aceasta. Totuși, legislația nu poate elimina instantaneu atitudinile de judecată socială.