Un nou studiu realizat de Centrul de Formare APSAP relevă o situație critică în administrația publică din România, unde mai mult de jumătate dintre angajați consideră că procesele de recrutare sunt simulate. Conform datelor colectate de la 2.169 de respondenți din sectorul public, 54,7% dintre bugetari susțin că unele concursuri sunt organizate doar formal, având rezultatele stabilite dinainte. Această percepție de „teatru administrativ” afectează încrederea în sistemul de recrutare de la nivel național.
Analiza detaliată a răspunsurilor arată că experiența profesională influențează direct gradul de scepticism față de integritatea proceselor. Printre angajații care au peste 25 de ani de vechime în sistem, 35,9% declară că întâlnesc uneori concursuri cu rezultat cunoscut dinainte, iar 22,7% afirmă că acest fenomen apare frecvent. În contrast, persoanele cu mai puțin de patru ani de experiență sunt mai optimiste, însă chiar și în acest grup, o parte din respondenți nu respinge complet posibilitatea existenței unor concursuri de fațadă.
Problema integrității este dublată de o presiune psihologică ce împiedică libertatea de exprimare în cadrul instituțiilor de stat. Aproximativ 66,2% dintre bugetarii chestionați indică existența unei forme de autocenzură profesională, evitând să își exprime opiniile deschis. Mai exact, 21,7% dintre respondenți susțin că angajații evită „în foarte mare măsură” să vorbească liber de teama unor consecințe profesionale, în timp ce alți 20% menționează că acest lucru se întâmplă „în mare măsură” în mediul de lucru.
Diferențele de percepție sunt vizibile și în funcție de nivelul veniturilor raportat în cadrul sondajului. Dintre bugetarii care încasează salarii de peste 9.000 de lei, 33,9% susțin că nu au observat situații de concursuri cu rezultat prestabilit, o cifră mai mare față de cei cu venituri sub 5.000 de lei, unde doar 24,9% au dat același răspuns. Această disparitate sugerează că nivelul financiar și poziția în ierarhie pot influența modul în care funcționarii percep mecanismele de recrutare din administrație.
În ceea ce privește reorganizările instituționale, rezultatele studiului indică un impact minim sau chiar negativ asupra eficienței. Un total de 72,8% dintre respondenți consideră că reorganizările nu au fost reale sau că acestea nu au schimbat vizibil activitatea instituției. În schimb, 20,4% dintre angajați susțin că schimbările au generat confuzie și au făcut activitatea mai dificil de gestionat, o valoare de aproximativ trei ori mai mare decât procentul celor care au raportat un impact pozitiv asupra eficienței.
Sondajul a fost desfășurat în perioada 19 martie – 28 mai 2026, oferind o imagine asupra stării de spirit a funcționarilor publici. Deși există o neîncredere profundă în procesele de recrutare și o presiune constantă asupra libertății de exprimare, un segment de 57,4% dintre respondenți consideră că administrația publică a cunoscut o evoluție pozitivă în ultimii cinci ani, raportând o îmbunătățire ușoară sau semnificativă a sistemului.