La 60 de ani de la implementarea Decretului 770, care interzicea avortul în România sub regimul lui Nicolae Ceaușescu, medicii revin cu mărturii despre dramele din maternități. Această măsură drastică, menită să crească forța de muncă a statului prin creșterea natalității, a forțat femeile să apeleze la proceduri extrem de periculoase. În perioada 1966-1989, se estimează că peste 10.000 de femei au murit din cauza acestor încercări de a interrompe sarcinile.
Prof. Univ. Dr. Petre Brătilă, medic primar obstetrică ginecologie, descrie cum lipsa contraceptivelor a dus la utilizarea unor obiecte improvizate, precum rame de ochelari sau inclusoare de tip dreapta. Unul dintre cele mai grave cazuri era introducerea crengilor de leandru în uter sau consumul de ceai de leandru, acțiuni care provocau adesea cangrenă. Lipsa cunoștințelor de asepsie transforma aceste intervenții în avorturi septice, cu consecințe fatale pentru pacientele care ajungeau la spital.
Activitatea medicală era supravegheată constant de un procuror desemnat pentru fiecare spital, care impunea un regim de control strict asupra fiecărei paciente. Prof. Univ. Dr. Petre Brătilă afirmă că trebuia să anunțe autoritatea prin telefon, zi și noapte, pentru orice caz de avort. Această supraveghere era exercitată de persoane complet detașate de meseria medicală, care trebuiau să aprobe proceduri vitale, precum golirea cavității uterine, sub o presiune constantă.
Pe lângă impactul uman, generația de „decreței” reprezintă acum o provocare demografică și financiară majoră pentru România. Dr. Rodica Tănăsescu, medic de familie, subliniază că acest val de aproximativ 2 milioane de oameni va ieși în curând la pensie. Deoarece acești oameni vor fi consumatori de servicii medicale și pensii, în loc să fie finanțatori prin contribuții, sistemul de asigurări sociale și cel de sănătate vor intra sub o presiune imensă.
Problema sănătății acestui grup este agravată de faptul că mulți dintre ei suferă deja de boli cronice, precum diabetul sau hipertensiunea. Dr. Rodica Tănăsescu menționează că acești oameni au crescut în condiții de lipsă a hranei și medicamentelor, ceea ce le afectează starea de sănătate actuală. Gestionarea unui număr atât de mare de pacienți cu nevoi speciale va necesita o adaptare a sistemului medical pentru a evita dezechilibrele financiare grave.
Decretul 770 a fost o măsură de control al populației care a transformat radical societatea românească, afectând generații întregi prin abandonul copiilor și mortalitatea maternă. Această politică de stat a vizat creșterea numărului de locuitori pentru a susține economia, dar a generat costuri sociale și umane pe termen lung. Astăzi, impactul acestui decret se resimte în procesul accelerat de îmbătrânire a populației și în presiunea asupra bugetelor de stat.