Sistemul de educație din România suferă de o lipsă gravă de continuitate, pierzând elevi la aproape fiecare etapă a parcursului școlar. Datele Barometrului Alianței Binelui Comun „Educația în România - un sistem care pierde copii pe drum” arată că diferențele dintre mediul rural și cel urban depășesc 30 de puncte procentuale. Raportul, care integrează statistici de la Ministerul Educației, INS, Eurostat și OECD, semnalează o ruptură care începe încă din etapa de preșcolarizare.
Prima problemă majoră apare înainte de clasa I, când doar 76,5% dintre copiii de peste trei ani participă la educația preșcolară, în timp ce media UE este de 95%. În gimnaziu, situația devine critică în mediul rural, unde rata brută de cuprindere este de doar 65,6%, comparativ cu 96% în mediul urban. De asemenea, rata de absolvire a clasei a VIII-a în zonele rurale este de 80,3%, ceea ce înseamnă că aproape un copil din cinci nu termină ciclul gimnazial la termen.
Abandonul școlar anual în învățământul primar și gimnazial este de 1%, ceea ce reprezintă aproximativ 15.900 de elevi într-un singur an școlar. Acest fenomen are un impact pe termen lung asupra demografiei tinere, deoarece în 2025, 15,5% dintre românii cu vârsta de 18-24 de ani aveau doar studii gimnaziale și nu mai erau în sistemul de educație. Această cifră este mult peste media europeană, care se situează la 9,1%.
Problemele economice și de infrastructură afectează direct performanța elevilor, în condiții în care 33,8% dintre copiii din România sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. Deși s-au făcut investiții în digitalizare, doar 53,3% dintre tinerii de 16-24 de ani posedă competențe digitale de bază, față de 74,6% în UE. În plus, conexiunea cu piața muncii este deficitară, doar 7,2% dintre absolvenții învățământului profesional având experiență practică la locul de muncă.
Finanțarea educației rămâne sub nivelul european, cheltuielile publice reprezentând 4% din PIB în 2024, față de media UE de 4,8%. Cheltuiala anuală per elev este de aproximativ 6.220 de dolari, o sumă de aproape jumătate față de media OECD, care este de 13.210 dolari. O altă presiune este dată de lipsa de personal, având în vedere că în anul 2023/2024 existau doar 3.354 de consilieri, ceea ce înseamnă un raport de un consilier la 800 de elevi.
Situația tinerilor care nu au nici loc de muncă, nici studii, numiți NEET, este cea mai gravă din Uniunea Europeană, cu o rată de 19,2% pentru intervalul 15-29 de ani. Această statistică reflectă eșecul sistemului de a integra absolvenții în economie, având în vedere că rata de ocupare a acestora este de 72,7%, sub media europeană de 83%. Absența unei politici de finanțare multianuală și a unui mecanism de alertă timpurie pentru abandon accentuează vulnerabilitatea socială.