Sistemul de educație din România traversează o criză a continuității, marcată de pierderi constante de elevi pe parcursul parcursului școlar. Analiza Barometrului ABC evidențiază un dezavantaj structural care începe încă din etapa preșcolară, afectând capacitatea de integrare a viitorilor tineri în piața muncii. Raportul semnalează că lipsa unei participări constante la educația timpurie și dificultățile de adaptare la cerințele moderne generează o serie de probleme de la nivel de bază până la finalizarea studiilor superioare.
Problema începe cu o participare preșcolară deficitară, înregistrată la un nivel de 76,5% în 2024, în timp ce media Uniunii Europene este de 95%. Această ruptură se accentuează ulterior, când o parte semnificativă dintre elevi părăsește sistemul înainte de a termina ciclul gimnazial. În 2025, datele arată că 15,5% dintre românii cu vârsta între 18 și 24 de ani dețineau cel mult studii gimnaziale și nu mai erau implicați în nicio formă de educație sau formare.
Deși s-au făcut investiții în echipamente și săli digitalizate, competențele digitale rămân un punct critic pentru tinerii români. Doar 53,3% dintre cei cu vârsta între 16 și 24 de ani posedau competențe digitale de bază în 2025, o cifră mult sub pragul de 74,6% raportat în Uniunea Europeană. Raportul subliniază că hardware-ul nu poate rezolva singur problemele educației fără o pedagogie adecvată și o dezvoltare reală a abilităților de utilizare a tehnologiei.
Tranziția către piața muncii este, de asemenea, marcată de eșecuri, în special în învățământul profesional și tehnic. Doar 7,2% dintre absolvenții recenți din acest domeniu au beneficiat de experiență de învățare la locul de muncă, comparativ cu 65,2% în Uniunea Europeană. Rezultatul este o integrare profesională deficitară, cu o rată de ocupare a absolvenților de doar 72,7%, față de media europeană de 83%, și o rată NEET de 19,2%.
Finanțarea educației reprezintă un alt obstacol, cheltuielile publice fiind de doar 4% din PIB în 2024, sub media UE de 4,8%. În același timp, resursele umane sunt suprasolicitate, consilierii școlari fiind puțini în raport cu numărul de elevi. În anul școlar 2023/2024, s-au raportat 3.354 de consilieri, ceea ce înseamnă aproximativ un consilier la 800 de elevi, depășind limita legală de maximum 500 de elevi per specialist.
Barometrul ABC propune măsuri urgente pentru a opri aceste pierderi, precum extinderea educației preșcolare și creșterea ponderei tinerilor cu studii superioare de la 23,2% la cel puțin 45%. Se urmărește și scăderea ratei NEET de la 19,2% sub pragul de 9%. Obiectivul principal este garantarea unei șanse egale pentru toți copiii de a rămâne în sistem și de a transforma educația într-o viață profesională autonomă.
Contextul financiar al investițiilor în educație rămâne unul de provocare la nivel local și național. În timp ce anumite administrații locale, precum Primăria Sibiu, alocă sume importante pentru infrastructura școlară, cum ar fi construcția de săli de sport, resursele la nivel de stat rămân sub media europeană. Această discrepanță între nevoile de infrastructură și nivelul de finanțare generală contribuie la fragilitatea sistemului de învățământ.