Singapore a adoptat recent o legislație care vizează direct încurajarea lecturii în rândul populației, oferind bonusuri financiare celor care citesc cărți. Această măsură include, de asemenea, sprijin direct pentru autorii autohtoni, într-un efort de a stimula piața literară locală. Decizia politică din acest stat asiatic subliniază importanța educației și a accesului la resurse de învățare, influențând direct performanța educațională a țării.
Această abordare a guvernului din Singapore ar putea explica poziția de vârf ocupată de această țară în testările internaționale PISA. Prin oferirea de incentive financiare pentru activitatea de lectură, statul transmite un mesaj clar despre valoarea educației formale și informale. În acest context, cititul este tratat ca o investiție strategică în capitalul uman, ceea ce se reflectă în rezultatele academice de top ale elevilor din această regiune.
Situația este complet diferită în România, unde politicile fiscale aplicate în sectorul editorial par să nu prioritizeze încurajarea lecturii. În loc de bonusuri sau subvenții pentru cititori, în România se aplică o taxare ridicată prin intermediul TVA-ului aplicat pe cărți. Această abordare fiscală este privită ca un obstacol în calea dezvoltării culturii de masă și a accesibilității literaturii pentru populație.
Comparația între cele două modele evidențiază un contrast major între stimularea activă și taxarea consumului de cultură. În timp ce Singapore folosește resursele statului pentru a promova cititul, sistemul din România pare să se concentreze pe colectarea de venituri din sectorul editorial. Această discrepanță de politică publică contribuie la faptul că România se află în poziții inferioare în clasamentele educaționale internaționale, fiind situată la capătul listelor.
Problema este accentuată de tendința generațiilor tinere de a se concentra pe platforme digitale de scurtă durată, precum TikTok, în detrimentul lecturii tradiționale. Fără mecanisme de susținere a lecturii, dezvoltarea intelectuală a copiilor riscă să fie limitată de consumul de conținut digital rapid. Este necesară o schimbare de paradigmă pentru a preveni stagnarea nivelului de educație și a culturii în rândul tinerilor români.
Performanțele educaționale sunt adesea monitorizate prin testările PISA, care evaluează competențele elevilor la nivel global. Aceste rezultate reflectă adesea capacitatea unui stat de a implementa politici publice eficiente în domeniul învățământului și de a susține dezvoltarea intelectuală a cetățenilor prin resurse adecvate și accesibile.