Publicarea datelor privind veniturile conducerilor companiilor de stat pe site-ul guvernanța.gov.ro a scos la iveală un sistem de remunerare care pare să funcționeze independent de rezultatele economice. Această inițiativă a guvernului interimar a permis analizarea unor sume exorbitante plătite managerilor, care par să fie transformate în recompense pentru loialitatea politică. Datele centralizate arată un decalaj major între nivelul veniturilor și competența reală a celor care gestionează resursele publice.
Analiza celor peste 1350 de documente publice și a datelor de la 121 de companii de stat relevă o structură salarială alarmantă. Peste 370 de persoane înregistrează venituri lunare de până la 25.000 lei, în timp ce 115 persoane câștigă între 25.000 și 50.000 de lei. Un grup de 36 de manageri încasează sume între 50.000 și 100.000 de lei, iar un singur individ depășește pragul de 100.000 de lei lunar. În plus, peste 100 de persoane ocupă cel puțin două funcții simultan.
Sistemul de remunerare din companiile de stat este descris ca o „Salary Valley”, o zonă de venituri privilegiate care nu este ancorată de performanța firmei. Spre deosebire de mediul privat, unde un CEO răspunde în fața acționarilor, managerii de la stat beneficiază de monopoluri și protecție politică fără a oferi explicații pentru deciziile lor. Salariile sunt autonome față de problemele companiilor și par să fie acordate pentru poziția ierarhică, nu pentru activitatea prestată.
Deși Ordonanța de Urgență 109/2011 privind guvernanța corporativă impune criterii de selecție și performanță, acestea sunt eludate prin intervenția factorului politic. Politicienii tind să numească persoane fără pregătire sau experiență în domeniul respectiv, folosind carnetul de partid ca pe un „pașaport politic”. Această practică transformă companiile strategice în pungi de profitori, unde criteriul politică învinge în mod constant criteriul competenței profesionale.
Situația necesită o reconfigurare totală a sistemului salarial din administrația publică pentru a include indicatori de performanță măsurabili și sancțiuni pentru contraperformanță. Fără reguli clare de numire și monitorizare, presiunea pe bugetul de stat va continua să crească. În prezent, managementul companiilor de stat funcționează ca o insularizare salarială, lăsând în urmă un sistem economic fragil, sub presiunea unor costuri de personal care nu produc valoare adăugată.
Guvernanța corporativă în România este reglementată prin norme care ar trebui să asigure transparența, însă aplicarea lor rămâne deficitară în fața deciziilor politice. În contextul stabilității economice, menținerea unui rating de creditabilitate pentru țară depinde și de capacitatea administrației de a gestiona eficient resursele publice. Lipsa de control asupra salariilor din top management pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a întregului sistem de companii de stat.