O nouă inițiativă legislativă depusă la Senat a declanșat o controversă majoră privind protecția faunei sălbatice din România. Proiectul, semnat de 22 de parlamentari UDMR, propune reducerea drastică a despăgubirilor pentru un urs ucis ilegal, peste cota stabilită, de la 40.000 de euro la doar 500 de euro. Această schimbare este criticată dur de organizația Agent Green, care susține că această măsură duce la o „ieftinire a braconajului” și nu va descuraja actele ilegale.
Senatorul Tanczos Barna este printre inițiatorii acestui proiect, care vizează modificarea Legii vânătorii. Reprezentanții Agent Green au subliniat că reducerea sumei de despăgubire este de 80 de ori mai mică decât valoarea actuală, comparând noua taxă cu o simplă amendă de circulație. Această mișcare legislativă vine după ce același senator a inițiat o lege prin care 969 de urși pot fi uciși legal în anul 2026, o măsură care a fost votată recent de Parlament.
Proiectul de lege, identificat sub codul B537 / 2026, a fost depus la Senat pe 28 septembrie și include și alte prevederi controversate. Inițiatorii au combinat în același document reducerea penalităților pentru uciderea animalelor cu stabilirea unor despăgubiri pentru persoanele afectate de atacurile urșilor. Conform expunerii de motive, scopul este de a diminua cuantumul despăgubirii pentru exemplar și de a garanta protecția juridică a victimelor din fauna sălbatică.
Organizația Agent Green critică faptul că cele două subiecte au fost puse „la pachet” într-un singur proiect legislativ. Susțin că, în timp ce despăgubirea pentru un om rănit sau decedat este necesară, reducerea penalităților pentru braconaj este o altă problemă. „Una e să despăgubești un om rănit, alta e să ieftinești braconajul”, afirmă reprezentanții organizației, argumentând că la 40.000 de euro cineva se gândește înainte de a ucide un urs, însă la 500 de euro nicio persoană nu ar mai fi speriată.
În ceea ce privește victimele umane, proiectul prevede acordarea de daune morale de minim 50.000 de euro pentru rănirea unei persoane. De asemenea, pentru cazurile de deces, despăgubirile ar trebui să acopere cheltuielile de spitalizare, costurile de înmormântare și veniturile nete nerealizate de victimă în perioada de incapacitate temporară de muncă. Totuși, criticii subliniază că aceste plăți vin după incident și nu pot preveni atacurile viitoare ale animalelor.
Modificările propuse prin acest proiect de lege ar putea schimba radical modul în care este gestionată fauna sălbatică în România. Dacă este adoptată, legislația va impune un regim de despăgubiri mult mai scăzut pentru infracțiunile împotriva animalelor, în timp ce protecția juridică pentru cetățeni rămâne un subiect separat de gestionarea cotei de vânătoare stabilită prin legile actuale.