O imagine surprinsă de o vizitatoare la Grădina Zoologică din Sibiu a declanșat o controversă majoră după ce a fost postată pe internet. În cadrul fotografiei, un iepure viu apare în cușca unui piton, eveniment care a atras atenția publicului și a Federației Împreună pentru Animale (FIA). Această organizație pregătește deja un protest pentru data de 4 octombrie, coincidând cu Ziua Mondială a Animalelor, pentru a semnala incidentul.
Primăria Sibiu a intervenit cu explicații oficiale, susținând că anumite specii de reptile refuză hrana moartă sau decongelată. Conform autorităților locale, instinctul de vânătoare al șerpii este declanșat exclusiv de căldura și mișcarea prăzii. Din acest motiv, instituțiile și pet shop-urile folosesc, la intervale de 3-4 luni, șoareci, șobolani sau iepuri vii pentru a asigura hrănirea acestor reptile.
Tudor-Tim Ionescu, fondator Totul pentru Animale, a criticat această abordare, subliniind că grădina zoologică reprezintă un mediu artificial controlat de oameni. Specialistul susține că, într-un astfel de cadru, există obligația de a reduce suferința care poate fi evitată. El a punctat că, deși pitonul este un prădător natural, în captivitate alegerea hranei și a condițiilor de viață aparține exclusiv oamenilor.
În ceea ce privește argumentul că reptilele refuză hrana rece, Tudor-Tim Ionescu a întrebat ce alternative au fost încercate înainte de a recurge la un iepure viu. El a menționat că sursele veterinare recomandă utilizarea prăzii congelate, decongelate și încălzite pentru a evita riscul de rănire a reptilei. Compararea cu mediul natural este, în opinia sa, o logică simplistă, deoarece în captivitate iepurele nu are posibilitatea de a evita atacul.
Incidentul alimentează o dezbatere mai amplă despre utilitatea grădinilor zoologice în societatea actuală. Tudor-Tim Ionescu propune o tranziție de la modelul clasic de grădină zoologică, datat din secolul al XVIII-lea, către un model bazat pe bioparcuri și sanctuare. El cere oprirea alimentării acestui sistem cu animale noi, menționând că practica actuală de expunere poate deveni o formă de cruzime.
Gestionarea parcurilor zoologice și a bunăstării animalelor rămâne un subiect sensibil în administrația publică, implicând adesea decizii care generează dezbateri etice intense. În România, astfel de cazuri de protecție animalieră sunt monitorizate de diverse asociații care solicită standarde de îngrijire mai ridicate în instituțiile de stat și private, punând sub semnul întrebării metodele tradiționale de menținere a speciilor în captivitate.