Prima probă a concursului pentru directori, axată pe competențe, a produs o selecție dură care a eliminat numeroși candidați cu experiență vastă. Mulți dintre aceștia sunt lideri ai unor licee de prestigiu și școli de top, persoane care au modernizat instituții prin digitalizare sau au atras fonduri internaționale semnificative. Rezultatele testelor au creat o stiră de impact, separând candidații care au reușit de cei care au eșuat la proba de raționament.
Daniel David, fost ministru al Educației, susține că rezultatul unui test psihologic nu trebuie confundat cu întreaga competență profesională a unui manager. El explică faptul că notele mici, precum 1 sau 2, pot fi cauzate de utilizarea neadecvată a cunoștințelor sau de stresul extrem al testării. Fostul ministru menționează că un punctaj de 6.5 nu este echivalentul unei note școlare, reprezentând rezolvarea a 13 itemi din 20, ceea ce poate fi considerat un rezultat onorabil.
Expertul în politici educaționale, Marian Staș, critică dur nivelul de performanță, vorbind despre o „mediocritate subtilă” în rândul celor care au promovat. Acesta observă că aproximativ 38% dintre candidați au trecut proba cu note de la 6 în sus, la limită. Marian Staș consideră că pragul de promovabilitate ar fi trebuit ridicat la 7 sau chiar 8, pentru a asigura o resursă umană de calitate în școli, evitând lideri care sunt mai degrabă mediocri decât eficienți.
Marian Staș a identificat în reacțiile directorilor o „eroare fundamentală de atribuire”, unde aceștia își atribuie succesul personal și resping vina pentru eșec către sistem. Conform expertului, candidații se plâng de lipsa ciornelor sau de timpul scurt, dar ignoră capacitatea de a gestiona presiunea. El compară acest mecanism cu testele de selecție din Anglia, unde volumul mare de subiecte într-un timp limitat servește tocmai pentru a testa rezistența la stres și controlul mental.
În ceea ce privește lipsa unor mecanisme de compensare, Marian Staș a criticat decidenții pentru că nu au prevăzut o „a doua șansă” pentru persoanele cu rezultate remarcabile în activitatea lor profesională. El menționează că nu s-a luat în calcul posibilitatea unui examen de baraj sau a unui portofoliu pentru a evalua corect experiența acumulată. Specialistul subliniază că abordarea actuală este una rigidă, care nu permite nicio zonă gri între succes și eșec.
Concursul pentru directori se înscrie într-un context de reforme administrative în sistemul de învățământ, unde evaluarea competențelor de management devine un punct de conflict. În cadrul acestor procese de selecție, standardizarea testelor este esențială pentru a diferenția performanțele, însă aplicarea lor în condiții de stres ridicat rămâne un subiect de dezbatere intensă în spațiul public românesc.