Situația patrimoniului din Roșia Montană rămâne una de incertitudine, după ce UNESCO a decis menținerea Conservării Peisajului Minier Roșia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. Decizia oficialilor Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură vine în contextul faptului că amenințarea reprezentată de o posibilă reluare a activităților miniere nu poate fi considerată complet înlăturată. Această poziție a fost transmisă oficial pe 2 octombrie, subliniind că condițiile necesare pentru scoaterea site-ului de pe lista de monitorizare nu au fost încă îndeplinite.
Problemele majore semnalate de Comitetul Patrimoniului Mondial vizează întârzierile în finalizarea Planului de Management și faptul că litigiile legate de proiectul minier nu au fost încă încheiate. UNESCO a precizat că o parte din măsurile corective necesare depind direct de soluționarea disputelor juridice care sunt încă în desfășurare. Instituția a menționat că o astfel de decizie va depinde de implementarea completă a măsurilor și de eliminarea definitivă a amenințărilor care afectează Valoarea Universală Excepțională a proprietății, inclusiv aprobarea formală a încetării activităților miniere.
Conflictul juridic central vizează disputa privind neprelungirea licenței de exploatare și procedura de anulare a hotărârii arbitrale în litigiul dintre Gabriel Resources și România. În acest sens, instanța de la Curtea de Apel Alba Iulia a amânat pentru a doua oară judecarea cauții privind anularea deciziei ANRMPSG, fixând noua dată pentru 18 noiembrie. Această situație juridică împiedică autoritățile să considere că riscul de reluare a activităților miniere în perimetrul protejat a fost eliminat de tot.
Istoricul licenței de concesiune nr. 47/1999 pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere este unul complex, documentația oficială a Ministerului Mediului confirmând existența sa încă din 1999. Această licență a fost transferată ulterior către Roșia Montană Gold Corporation, iar în anul 2019 a fost prelungită pentru o perioadă de cinci ani. Totuși, pe 20 iunie 2024, în ziua expirării licenței, Agenția Națională pentru Resurse Minerale a decis să nu o mai prelungească, decizie care a declanșat imediat contestațiile în instanță.
Comitetul a recunoscut că termenul stabilit în 2023 pentru atingerea stării de conservare dorită se dovedește a fi dificil de respectat din cauza constrângerilor legale existente. Deși au fost înregistrate progrese continue în conservarea peisajului, lipsa unei soluții definitive în procesele de arbitraj și în litigiul privind licența de exploatare blochează procesul. UNESCO nu a stabilit niciun calendar concret pentru eliminarea site-ului de pe lista de monitorizare, deoarece procesul depinde de finalizarea unor pași critici, precum preluarea controlului asupra lucrărilor miniere subterane.
Decizia UNESCO reflectă o stare de blocaj administrativ și juridic în care se află proiectul Roșia Montană. Deși autoritățile au încercat să revizuiască Planul de Management și să implice comunitatea, constrângerile impuse de procesele cu Gabriel Resources și RMGC rămân obstacole majore. Până când litigiile nu vor fi soluționate definitiv, statutul de patrimoniu în pericol va rămâne o realitate pentru acest site de importanță internațională.