Peste o mie de persoane au protestat în ploaie în centrul capitalei, mărșinuind pe traseul Piața Universității, Piața Romană și Piața Victoriei. Manifestanții au solicitat Parlamentului adoptarea unei legi pentru parteneriatul civil, care să ofere protecție juridică atât cuplurilor heterosexuale, cât și celor de același sex. Această măsură este solicitată pentru a asigura drepturi esențiale persoanelor care trăiesc împreună, dar nu sunt căsătorite, în contextul în care România rămâne una dintre ultimele trei țări din Uniunea Europeană care nu recunoaște aceste unități.
Organizatorii au declarat că au strâns peste 100.000 de semnături în sprijinul inițiativei și le-au depus la Camera Deputaților pe 27 mai. Vlad Viski, director executiv al Asociației MozaiQ, a susținut că de peste 157 de zile clasa politică ignoră această cerere, deși procedurile au fost respectate. El a subliniat că lipsa protecției juridice afectează aspecte vitale precum vizitele în spital, moștenirile, continuarea contractelor de chirie sau accesul la creditele bancare, descriind situația ca fiind o problemă de viață și de moarte.
Vlad Viski a avertizat că nerespectarea drepturilor cuplurilor poate duce la condamnări de către CEDO și CJUE, cu consecințe financiare masive. În comparație cu cazurile Poloniei și Ungariei, unde s-a ajuns la plăți de un milion de euro pe zi către CJUE, România riscă amenzi similare. În contextul deficitului bugetar actual, organizatorii consideră că plata unor astfel de sume ar fi o dovadă de iresponsabilitate din partea politicienilor, în condițiile în care cetățenii sunt îndemnați să reducă cheltuielile.
Deși USR ar manifesta deschidere pentru proiect, Vlad Viski a precizat că este necesar sprijinul partidelor PSD, PNL și UDMR pentru ca legea să treacă de Parlament. Din acest motiv, a fost lansat un apel către Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, Dominic Fritz și Kelemen Hunor pentru o întâlnire de soluționare. El a menționat că, în privat, parlamentarii recunosc argumentele privind riscurile la CEDO și că programul de guvernare al guvernului lui Luca Niculescu prevede asumarea implementării deciziilor acestei instanțe.
Participanții la marș au susținut că drepturile cerute sunt condiții de bază, nu privilegii, și că lipsa legislației îi obligă pe mulți români din străinătate să plece din țară. Teodora, o protestatară, a criticat faptul că Parlamentul amână constant rezolvarea acestor probleme, în timp ce Ruth a menționat că lipsa de solidaritate socială și confortul unor cetățeni împiedică progresul. Ray a adăugat că cererea vizează nu doar comunitatea LGBTQ+, ci și persoanele heterosexuale care doresc parteneriatul civil.
Problema drepturilor cuplurilor în Uniunea Europeană a mai generat controverse și în alte state membre, precum Polonia, unde au existat condamnări care au stabilit necesitatea existenței acestor drepturi. În astfel de contexte europene, deciziile instanțelor pot impune schimbări legislative majore pentru a respecta standardele de demnitate și egalitate, evitând astfel sancțiuni financiare severe aplicate de instituțiile de la Bruxelles statelor care nu se conformează normelor de protecție a drepturilor fundamentale.