România se află în situația de a fi printre ultimele trei țări din Uniunea Europeană care nu recunosc legal parteneriatul civil. Această lipsă de reglementare afectează peste 360.000 de cupluri care nu beneficiază de protecție juridică în țară. În acest context, un grup de activiști și cetățeni au organizat un marș din Piața Universității către Piața Victoriei pentru a cere drepturi egale.
Participanții la protest au scandat mesaje referitoare la drepturile egale și au solicitat parlamentarilor să oprească amânarea adoptării legii parteneriatului civil. Inițiatorii susțin că decizia politică de a nu trece această lege este motivată de teama de a pierde voturi. Aceștia au declarat că nu vor renunța până când politicienii din România nu vor legaliza acest tip de parteneriat.
În luna mai, o petiție care a strâns peste 100.000 de semnături a fost depusă la Camera Deputaților, pe data de 27 mai. De la acea dată, reprezentanții celor care au semnat documentul susțin că nu au primit niciun răspuns public din partea instituțiilor statului. Cerința principală este ca noua lege să fie aplicată atât cuplurilor heterosexuale, cât și celor formate din persoane de același sex.
Vlad Viski, președintele Asociației Mozaiq, a subliniat consecințele practice ale lipsei de protecție pentru persoanele care trăiesc în astfel de uniuni. El a menționat dificultățile întâmpinate de parteneri în situații critice, precum momentul în care unul dintre ei este spitalizat sau în cazul locuințelor comune. Lipsa recunoașterii legale împiedică accesul la drepturi de bază în cadrul vieții cotidiene.
Problema recunoașterii cuplurilor de același sex a ajuns în atenția autorităților prin decizii juridice internaționale. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit, încă din anul 2023, că România are obligația de a recunoaște legal și de a proteja aceste unități. Această decizie impune statului român necesitatea de a implementa măsuri care să asigure protecția juridică pentru aceste grupuri de cetățeni.
Situația actuală reflectă un decalaj semnificativ între legislația națională și standardele de protecție a drepturilor omului din restul Uniunii Europene. În timp ce alte state membre au integrat parteneriatul civil în sistemul lor juridic, România continuă să amâne procesul legislativ. Această stagnare lasă mii de cetățeni fără dreptul de a avea o recunoaștere oficială a relațiilor lor în fața legii.