România se află în vârful clasamentului Uniunii Europene în ceea ce privește supraaglomerarea locuințelor ocupate de tineri. Conform datelor furnizate de Eurostat, oficiul european de statistică, peste 60% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani locuiesc în spații care depășesc limitele de confort. Această situație pune în evidență o problemă majoră de locuire pentru această categorie de vârstă în țara noastră.
Situația din România este extrem de diferită față de realitatea din restul continentului, având în vedere că media Uniunii Europene pentru acest indicator este de aproximativ 27%. Diferența dintre România și media europeană este de circa 33 de puncte procentuale, ceea ce înseamnă că tinerii români se confruntă cu supraaglomerarea de două ori mai des decât colegii lor europeni. Această prăpastie statistică subliniază dificultățile de acces la locuințe adecvate.
După România, următoarele țări din clasamentul Uniunii Europene cu cele mai mari rate de supraaglomerare sunt Letonia, unde indicatorul este de 55%, urmată de Bulgaria, cu 53%, și Grecia, care înregistrează 48%. Aceste state se află într-o poziție similară cu cea a României, prezentând dificultăți semnificative în asigurarea unor spații de locuit care să respecte standardele de densitate pentru tinerii din rândul populației.
În partea opusă a clasamentului, supraaglomerarea este o problemă mult mai puțin vizibilă în alte state membre. Cipru prezintă cea mai mică pondere, cu o rată de sub 4%, urmat de Irlanda, unde cifra este de puțin peste 7%, și Malta, care înregistrează aproape 8%. Alte țări precum Spania și Slovenia au un indicator de 16%, în timp ce în Franța și Finlanda acesta este de 19%.
Alte state europene menționate în datele Eurostat includ Germania, Austria și Portugalia, unde ponderea locuințelor supraaglomerate pentru tineri este de aproximativ 21%. Această diversitate de la nivelul Uniunii Europene arată cât de variate sunt condițiile de locuire și accesul la spații adecvate în funcție de țara de rezidență, de la niveluri extrem de scăzute în Cipru până la cele foarte ridicate în România.
Problema locuirii se încadrează într-un context economic mai larg pentru România, în care indicatorii de stabilitate sunt monitorizați constant. În timp ce S&P a reconfirmat ratingurile suverane ale țării la „BBB-/A-3”, menționând eforturile de corectare a dezechilibrelor economice, datele Eurostat privind tinerii arată că anumite aspecte sociale și de infrastructură rămân la un nivel critic față de standardele europene.