România se poziționează în grupul statelor membre europene cu cea mai scăzută disponibilitate de aparate de mamografie raportată la numărul de locuitori. Conform celor mai recente date furnizate de Eurostat, prezentate vineri, 2 octombrie 2026, dotarea medicală a țării este critică. Această situație este scoasă în evidență în cadrul lunii octombrie, perioadă dedicată oficial conștientizării bolii de cancer de sân la nivelul întregii Uniuni Europene.
Statistica indică faptul că România dispune de doar 1,1 unități de mamografie la fiecare 100.000 de locuitori. Acest nivel de dotare medicală este comparabil cu cifrele raportate de Polonia, Cehia și Suedia. În contrast puternic cu realitatea din România, Grecia și Cipru au înregistrat cele mai mari valori în acest segment, Grecia având 7,6 unități, iar Cipru un număr de 6,9 aparate la 100.000 de locuitori.
Pe lângă lipsa echipamentelor, România prezintă o lacună informativă semnificativă în ceea ce privește programele de screening. În raportul Eurostat, țara nu figurează cu date concrete privind proporția femeilor care au beneficiat de mamografii în cadrul unor programe organizate de stat. Această absență a datelor face dificilă evaluarea eficienței măsurilor de prevenție și a acoperirii reale a populației feminine cu investigații necesare.
În ceea ce privește eficiența screening-ului pentru femeile cu vârste între 50 și 69 de ani, Danemarca, Suedia și Finlanda domină clasamentul european. În aceste țări, peste 80% din categoria de femei vizate au efectuat o mamografie în ultimii doi ani. La polul opus al acestui indicator se află Ungaria, cu un procent de 27,2%, și Cipru, care înregistrează o rată de screening de 29,2%.
Cancerul de sân rămâne una dintre cele mai frecvente forme de cancer care afectează femeile din cadrul Uniunii Europene. Publicarea acestor date de către Eurostat are scopul de a evidenția disparitățile dintre statele membre și de a stimula atenția asupra importanței diagnosticării timpurii. Monitorizarea acestor indicatori de sănătate publică este esențială pentru gestionarea riscurilor și pentru implementarea unor politici de prevenție mai eficiente.
Contextul sănătății publice europene este marcat de o atenție sporită asupra programelor de prevenție și a gestionării bolilor cronice. În acest an, la nivelul unor instituții europene, s-au discutat și programe de reducere a comportamentelor de dependență pentru copii, cu bugete de peste 11,7 milioane de franci elvețieni. Totodată, monitorizarea sănătății mentale rămâne un subiect relevant, având în vedere incidența problemelor precum depresia postpartum în diverse regiuni.