Sistemul medical din România se confruntă cu o problemă gravă de motivare a personalului specializat, conform unor declarații ale medicului Bogdan Dorobăț. Acesta a subliniat că medicii care realizează intervenții de urgență pentru pacienții suferind accidente vasculare cerebrale primesc sume extrem de mici pentru efortul depus. Situația este descrisă ca fiind foarte puțin motivantă, punând în pericol capacitatea sistemului de a răspunde la urgențe critice.
Medicul Bogdan Dorobăț, care activează la Spitalul Universitar de Urgență București, a dezvăluit că aproximativ 80% din totalul procedurilor de trombectomie din România se desfășoară în afara programului legal de muncă. Această realitate implică faptul că medicii și asistenții sunt chemați de acasă în sâmbete, duminici sau în zilele de liber pentru a salva vieți. Lipsa unei reglementări clare și a unor plăți decente amenință continuitatea acestor servicii vitale.
În ceea ce privește remunerarea concretă, Bogdan Dorobăț a explicat că sistemul de pontaj este limitat la aproximativ 3 ore, cu o plată de 60 de lei pe oră, brut. La final, pentru o intervenție cerebrală complexă, în care se utilizează materiale medicale de aproximativ 1.000 de euro, medicul primește în jur de 100 de lei. Această cifră este considerată insuficientă pentru riscurile enorme pe care le asumă specialiștii în radiologie intervențională.
Problema afectează întregul circuit de urgență, inclusiv personalul auxiliar. Bogdan Dorobăț a menționat că asistenții din centrele medicale mai mici pot fi chemați de acasă pentru sume de doar 30 sau 50 de lei. În astfel cazuri, costul unui taxi pe timp de noapte poate depăși chiar venitul primit, ceea ce duce la o scădere a implicării și la o dorință de a renunța la aceste ture suplimentare.
Riscul principal identificat de medic este migrarea specialiștilor către sectorul privat. Bogdan Dorobăț a întrebat cum poate atrage radiologi care să își asume riscuri mari, lucrând cu sârme în capul pacienților, atunci când alternativa este mediul privat. În sectorul privat, medicii obțin rezultate similare, dar beneficiază de o remunerare mult mai adecvată efortului și expertizei lor, ceea ce poate lăsa spitalele de stat fără personal calificat.
Gestionarea urgențelor neurologice în România implică adesea transferuri între unități medicale pentru a asigura tratamentul necesar. De exemplu, pacienții cu suspiciune de AVC pot fi direcționați de la Ploiești către Târgoviște și apoi către București. Această procedură de transfer este critică, deoarece fiecare oră pierdută în timpul transportului poate influența direct șansele de supraviețuire ale pacientului în cazul unui accident vascular cerebral.