Conflictul din Pungești, declanșat de intenția companiei Chevron de a explora gazele de șist, rămâne un reper al degradării societății românești. Evenimentele au început în octombrie 2013, când localnicii s-au mobilizat pentru a opri amenajarea unei platforme de sondaj. Tensiunile au escaladat rapid, transformând satul într-un teritoriu militarizat prin prezența masivă a jandarmilor, ceea ce a dus la confruntări violente și la reținerea unor protestatari.
Expertul Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, descrie experiența sa de atunci ca pe o rană deschisă. Acesta a participat la evenimente ca persoană fiză, deși deținea calitatea de expert judiciar în petrol și gaze al Ministerului Justiției. Chisăliță subliniază că în Pungești a asistat la o fractură profundă, unde frica a fost folosită ca armă, iar adevărul tehnic a fost complet ignorat în favoarea unor narațiuni alarmiste.
Protestele au fost alimentate de mesaje despre riscuri inexistente, precum poluarea apelor sau distrugerea pământului, difuzate de grupuri de ecologiști care urmăreau radicalizarea rather decât clarificarea. Chisăliță menționează că mulți localnici au fost manipulați prin imagini apocaliptice și povești fără bază științică. În acest climat de suspiciune, orice încercare de dialog sau explicație tehnică a fost etichetată drept minciună sau interes corporatist, transformând specialiștii în ținte ale violenței verbale.
Statul român a reacționat prin forță, instituind perimetre de siguranță și utilizând jandarmeria în loc de comunicare. Guvernul a fost criticat pentru lipsa de prezență și pentru delegarea responsabilității către forțele de ordine, evitând orice formă de dialog onest cu cetățenii. Această abordare a fost interpretată ca o restrângere a drepturilor civile și ca un semnal că statul nu mai reprezintă cetățenii, ci îi tratează ca pe un risc operațional.
Consecințele pe termen lung includ abandonarea subiectului fracturării hidraulice din cauza stigmatizării sale politice. Deși Chevron s-a retras din România în 2015 din motive economice, trauma de la Pungești a lăsat în urmă o neîncredere profundă în instituții. Această tăcere oficială și lipsa de mediatori capabili de a traduce limbajul tehnic au dus la pierderea unei șanse de maturitate energetică și la un avantaj strategic ratat pentru țară.
Conflictul din Pungești a marcat un moment de ruptură între autoritatea expertului și societatea civilă. Evenimentele din 2013 au demonstrat că, într-un mediu dominat de panică și manipulare, rigoarea științifică devine inutilă dacă nu există un cadru de încredere. Această experiență a determinat ulterior fondarea Asociației Energia Inteligentă, ca un act de rezistență profesională împotriva vidului de responsabilitate morală lăsat de instituțiile statului.