Elevii din România au decis să organizeze un protest împotriva introducerii uniformelor școlare obligatorii în învățământul preuniversitar de stat. Luni, 28 septembrie, aceștia sunt chemați să vină la școală îmbrăcați exclusiv în negru, pentru a semnala nemulțumirea față de noul proiect de lege. Această acțiune de protest vine ca un răspuns direct la decizia Senatului de a adopta propunerea legislativă, care urmează acum să fie dezbatută și votată de către Camera Deputaților, care servește drept for decizional.
Consiliul Național al Elevilor a criticat dur procesul legislativ, susținând că elevii nu au fost consultați și nici invitați la dezbaterile oficiale înainte ca proiectul să fie adoptat. Reprezentanții elevilor au declarat că decidenții par să acorde o importanță mai mică vocii lor decât aspectului estetic al elevilor. Aceștia subliniază că inechitatea socială și fenomenul de bullying nu pot fi eliminate prin simpla purtare a unei cămăși sau a unei veste, argumentând că problemele sistemului educațional nu pot fi rezolvate prin măsuri de tip „acul și ață”.
Proiectul de lege, inițiat de PSD, vizează modificarea Legii învățământului preuniversitar nr.198/2023 pentru a impune o ținută școlară unică. Senatul a aprobat deja această propunere cu 84 de voturi „pentru”, 18 voturi „împotrivă” și patru abțineri. Legea prevede ca achiziția uniformelor să fie susținută prin gratuitate sau subvenții, finanțate din bugetele consiliilor județene, ale Consiliului General al Municipiului București sau ale consiliilor locale, precum și din fonduri externe nerambursabile, pentru a evita presiunile financiare asupra familiilor.
Opinia politică privind această măsură este profund divizată în mediul parlamentar. Kelemen Hunor, președintele UDMR, s-a declarat împotriva proiectului, numindu-l „lipsit de sens” și afirmând că uniformele nu pot fi impuse prin lege de la București, ci ar trebui decise la nivel local de comunitățile școlare. În schimb, europarlamentarul PNL Rareș Bogdan susține cu tărie introducerea uniformelor, argumentând că școala nu este o paradă de modă și că modelele din țări precum Marea Britanie sau Franța demonstrează beneficiile acestui sistem.
Inițiatorii legii susțin că standardizarea vestimentară va ajuta la combaterea discriminării bazate pe statutul material și va crește siguranța în unitățile de învățământ. Prin uniformă, personalul de pază și cadrele didactice ar putea identifica mai rapid elevii și ar putea reduce riscul pătrunderii persoanelor străine în școli. Totuși, pentru Consiliul Național al Elevilor, această abordare ignoră esența problemei, considerând că educația nu se poate repara prin simpla schimbare a codului vestimentar al elevilor.
Această controversă privind regularea comportamentului și aspectului elevilor se înscrie într-un context de presiuni constante asupra sistemului de învățământ. În perioada recentă, gestionarea școlilor a fost marcată de diverse probleme de sănătate publică și organizare, precum și de dezbateri privind condițiile de viață și de învățare. Protestul elevilor de luni marchează un moment de confruntare între dorința de control administrativ și nevoia de participare democratică a celor care sunt direct afectați de deciziile legislative.