Un proiect de lege aflat în dezbatere la Senat, care vizează protecția minorilor în utilizarea serviciilor de rețele sociale online, ridică semnale de alarmă în industria de gaming. Tudor Dăescu, organizatorul Bucharest Gaming Week, avertizează că textul legislativ ar putea include, în mod neintenționat, și platformele de jocuri video. Propunerea, care se află în prezent la comisiile permanente ale Senatului, prevede interzicerea accesului minorilor care nu au împlinit vârsta de 15 ani la serviciile vizate de lege.
Tudor Dăescu subliniază că, dacă prevederile vor fi aplicate și platformelor de jocuri, copiii sub 15 ani vor pierde accesul la titluri populare precum Minecraft, Roblox, Fortnite, Among Us sau Brawl Stars. Specialistul argumentează că jocurile video nu sunt doar divertisment, ci instrumente educaționale pentru programare, arhitectură sau chimie. De asemenea, platforme precum Roblox permit minorilor să construiască experiențe proprii, oferindu-le primele lecții de design și logică, elemente esențiale pentru dezvoltarea lor digitală.
Din perspectiva organizatorului Bucharest Gaming Week, jocurile video reprezintă un spațiu vital de socializare pentru o generație care a pierdut locurile de joacă fizice. Tudor Dăescu afirmă că, în timp ce spațiile dintre blocuri au fost transformate în parcări, jocurile online au devenit locul unde copiii își întâlnesc prietenii. El critică abordarea statului, sugerând că legislația transmite mesajul că părinții nu sunt capabili să își educe copiii, preluând astfel rolul de protecție prin interdicții.
Comparativ cu alte democrații, Tudor Dăescu menționează că nicio țară nu aplică o interdicție generală de acest tip. El citează exemplul Coreei de Sud, unde restricțiile nocturne pentru minori au fost eliminate în 2021, și Australia, unde jocurile video au fost excluse din legislația strictă privind rețelele sociale. De asemenea, menționează China, unde restricțiile de timp sunt însoțite de investiții în infrastructura sportivă, spre deosebire de propunerea de la Senat.
Pentru a evita restricțiile, Tudor Dăescu recomandă educația digitală și utilizarea instrumentelor deja existente, precum controalele parentale de pe console sau sistemul PEGI. El susține că protecția este necesară, dar nu trebuie să ducă la izolarea tinerilor de lumea în care interacționează prietenii lor. Specialistul subliniază că soluția ar trebui să fie sprijinirea părinților în procesul de educație, nu impunerea unor bariere legislative care să limiteze accesul la tehnologie.
Industria de gaming din România este una semnificativă, cu o piață de 449 de milioane de euro în 2025 și aproximativ 8,6 milioane de jucători. În contextul economic actual, unde marile instituții internaționale precum FMI monitorizează gestionarea datoriilor globale, stabilitatea sectorului digital rămâne un punct de interes. România dispune de 206 studiouri de game development, cu o cifră de afaceri de 343,16 milioane de euro în 2024, angajând peste 6.100 de profesioniști în domeniu.