Curtea Constituțională a României a analizat joi, 22 octombrie, un volum semnificativ de 58 de dosare care vizează constituționalitatea unor prevederi din noua lege a pensiilor, Legea nr. 360/2023. Această legislație a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024 și afectează modul de calcul și recalculare al drepturilor de pensionare. Instanța a decis conexarea tuturor dosarelor și a amânat pronunțarea finală asupra excepțiilor de neconstituționalitate pentru data de 25 noiembrie 2026.
Ștefan Adrian Jurcă, reprezentantul unui grup de mineri pensionați, a explicat că noua lege afectează drepturile acestora prin trei mecanisme principale. În primul rând, pensiile de urmaș sunt calculate în raport cu pensiile recalculate, care sunt mai mici. În al doilea rând, indexarea se aplică pe aceste valori reduse, iar în al treilea rând, majorările pentru cei care depun adeverințe de recalculare se aplică tot pe sume mai mici. Astfel, beneficiul financiar riscă să rămână doar pe hârtie.
Problema vizează nu doar foștii mineri din Valea Jiului, ci și alte categorii de profesioniști care au lucrat în condiții speciale sau medii toxice. Ștefan Adrian Jurcă estimează că peste 600.000 de persoane sunt afectate de aceste prevederi. Reprezentantul susține că deciziile de pensionare primite în urmă cu doi ani au prezentat valori ale pensiilor recalculate cu un procent cuprinse între 18% și 42% mai mici. Acesta consideră că o astfel de scădere a cuantumului este neconstituțională.
Analiza juridică vizează articole precum 83, 84, 85, 127 și 144 din Legea nr. 360/2023, care reglementează formula de calcul, valoarea punctului de referință și punctele de stabilitate. Un punct critic este articolul 144, care stabilește modul de recalculare a pensiilor existente la intrarea în vigoare a legii. Pensionarii contestă modul în care se formează numărul total de puncte și protecția cuantumului aflat în plată, cerând ca drepturile lor să fie respectate conform valorilor calculate anterior.
Expertul Sorin Nemeș subliniază că procesul are un caracter sistemic și că argumentația avocaților se bazează pe principiul egalității în fața legii. Acesta menționează că, dacă CCR a protejat pensiile magistraților pentru a asigura securitatea juridică, orice scădere a valorii nominale a pensiilor din sistemul public poate fi contestată sub aceeași umbrelă. Statul nu poate invoca lipsa fondurilor pentru o categorie de pensionari, în timp ce le garantează integral drepturile altora.
Acest proces de la CCR are loc într-un context în care stabilitatea socială și protecția drepturilor patrimoniale sunt teme sensibile în administrația publică. Deciziile Curții vor avea un impact direct asupra modului în care statul gestionează bugetul de pensii și aplică indexările viitoare. Rezultatul amânat pentru noiembrie 2026 va stabili dacă recalculările defavorabile pot fi menținute sau dacă trebuie protejate valorile nominale ale pensiilor în plată.