Cercetătorii români, finlandezii și francezi avertizează asupra impactului negativ pe care turismul de masă îl are asupra orașelor din România. Studiul subliniază că aglomerația din spațiile publice reprezintă cea mai mare problemă pentru rezidenți, care se simt sufocați de fluxul de vizitatori. În orașe precum Sibiul sau Brașov, presiunea este resimțită direct prin modificarea stilului de viață al populației locale, care se confruntă cu prețuri ridicate și spații publice ocupate de activități comerciale.
În Sibiul care a primit 8 milioane de turiști din 2007 încoace, situația este critică, având 600.000 de vizitatori doar anul trecut. Localnicii raportează că festivalurile și standurile din Piața Mare fac ca centrul să fie sufocat, forțându-i să evite zonele centrale. Cercetătorii propun ca evenimentele dedicate turiștilor să fie mutate în alte zone, pentru a nu mai bloca străzile cu tarabe, terase și magazine, sugerând totodată promovarea unui model de turism lent și sustenabil.
Brașovul se confruntă cu o presiune similară, având 715.000 de turiști înregistrați anul trecut, însă cifrele reale ar putea fi cu 35% mai mari. Conform platformelor internaționale de rezervări, numărul este mult mai mare dacă se ia în calcul și vizitatorii de o zi care nu se cazează. Această situație afectează direct locuitorii prin creșterea prețurilor la chirii, zgomot suplimentar și dificultăți majore de parcare, făcând viața în oraș mult mai dificilă pentru tinerii sau studenții.
Pentru a atenua acest conflict, 70 de proprietari de restaurante din Brașov au lansat inițiativa „Miercurea Brașovenilor”. Prin această măsură, rezidenții beneficiază de o reducere de 15 la sută la orice comandă în locațiile implicate. Costi Bertea, reprezentant al Breaslei Cârciumarilor, a explicat că această zi este dedicată special localnicilor. Alți experți sugerează că autoritățile ar trebui să limiteze licențele de cazare și să restricționeze traficul în zonele istorice.
Sociologul Romulus Oprică observă că localnicii au ajuns să evite centrul orașului vara sau în perioadele de vârf de sezon. Această retragere a populației din spațiile comune este rezultatul lipsei de loc pentru turiști. Mihai Rusu, conferențiar universitar la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, recomandă monitorizarea atitudinilor populației prin studii sociologice și anchete repetate. Adela Dadu, ghid de turism, menționează că impactul poate fi pozitiv doar dacă turismul este bine reglementat.
Fenomenul de supra-turism afectează infrastructura urbană și echilibrul social al orașelor istorice din România. Pe măsură ce numărul vizitatorilor crește, orașele se transformă din locuri de locuit în zone exclusiv comerciale. Necesitatea unor măsuri de protecție pentru rezidenți, precum controlul licențelor de cazare sau mutarea evenimentelor zgomotoase în afara centrului, devine o prioritate pentru gestionarea sustenabilă a destinațiilor turistice naționale.