Inspectoratul Școlar al Municipiului București a prezentat planul managerial pentru anul școlar 2026-2027, care include direcții de combatere a bullyingului și a altor probleme sociale. Documentul vizează transformarea școlilor în spații sigure și incluzive, însă abordarea instituției pare să rămână la nivel de principii generale. Strategia propusă de ISMB nu stabilește însă un program specific de combatere a hărțuirii, lipsind prevederile clare și țintele punctuale necesare pentru o intervenție eficientă în unitățile de învățământ.
În cadrul viziunii pentru perioada 2026-2027, ISMB menționează intenția de a construi o comunitate educațională bazată pe șanse egale pentru fiecare copil. Instituția afirmă că urmărește crearea unor școli moderne și sigure, însă planul nu descrie mecanisme de protecție directă împotriva violenței. Deși bullyingul este menționat în contextul politicilor educaționale de prevenire, documentul nu stabilește indicatori de performanță, precum o reducere procentuală a numărului de cazuri raportate de elevi.
Pe lângă problema hărțuirii, planul managerial identifică alte vulnerabilități critice care afectează climatul din cadrul școlilor din București. Printre riscurile semnalate se numără absenteismul și riscul de abandon școlar, probleme care pot compromite procesul de învățare. ISMB propune sprijinirea școlilor care întâmpină dificultăți de gestionare și identificarea timpurie a elevilor aflați în situații de risc, încercând astfel să prevină abandonul prin monitorizare și intervenție.
Pentru a aborda aceste deficiențe, inspectoratul prevede organizarea unor sesiuni de formare dedicate personalului didactic. Profesorii diriginți, învățătorii și consilierii școlari vor beneficia de astfel de activități, cu scopul de a preveni fenomenul de absenteism. Aceste măsuri sunt prezentate ca instrumente de dezvoltare a capacităților de monitorizare, însă rămâne de văzut dacă formarea teoretică va fi suficientă pentru a gestiona situațiile de violență sau dificultățile de integrare ale elevilor.
Documentul face referire la politici educaționale care susțin prevenirea violenței și a bullyingului, dar formulările rămân vagi. Nu există o structură clară de responsabilitate pentru școli sau un set de acțiuni care să asigure siguranța fizică și psihică a elevilor. În prezent, abordarea instituției pare să se limiteze la afișaje și declarații de intenție, fără a oferi soluții practice pentru combaterea fenomenelor de agresiune care au loc în coridoarele școlilor.
Absenteismul școlar rămâne o problemă socială majoră în România, fiind adesea strâns legat de bullying sau de contextul economic dificil al familiilor. În sistemul de învățământ, acest fenomen poate duce la o scădere a ratei de retenție a elevilor și la o degradare a climatului de învățare. Monitorizarea acestor indicatori este esențială pentru a înțelege impactul problemelor sociale asupra performanței educaționale și a siguranței în mediul școlar.