Rezultatele obținute de elevii români la testele internaționale PISA nu pot fi interpretate prin simpla poziție în clasamente, susține profesorul de istorie Turcuș Peter. Acesta argumentează că performanțele școlare sunt condiționate de o multitudine de factori structurali, de la nivelul de finanțare al sistemului de învățământ până la mediul socio-economic în care cresc copiii. Compararea directă cu alte state este problematică deoarece condițiile de învățare diferă semnificativ de la o țară la alta.
Unul dintre principalele obstacole identificate de Turcuș Peter este subfinanțarea educației în raport cu media statelor OECD. Profesorul subliniază că România nu poate obține rezultate superioare dacă investește mai puțin în acest sector, în condițiile în care țintește performanțe de nivel european. Un alt indicator critic este nivelul de educație al populației, unde doar 19% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani din România dețin o diplomă de studii superioare, față de media de 43% în cadrul OECD.
În loc să folosească Estonia ca model de succes, Turcuș Peter recomandă analizarea sistemului de educație din Polonia. Această țară est-europeană, cu un trecut comunist similar cu cel al României, a implementat o serie de reforme care ar putea oferi un reper mai pertinent. Profesorul menționează că în Polonia școlile încep în jurul orei 9, în timp ce în România mulți elevi încep cursurile mult mai devreme, ceea ce poate afecta nivelul de energie și eficiența procesului de învățare.
Problema programelor școlare reprezintă un alt punct de dezavantaj, profesorul afirmând că „comparăm mere cu pere” atunci când analizăm rezultatele la matematică fără a vedea conținutul cursurilor. Turcuș Peter oferă exemplul fiului său, elev în clasa a V-a, care studiază teorema lui Gauss, o materie care este predată mai târziu în Polonia sau Finlanda. Lipsa unei programe uniforme la nivelul țărilor participante face ca evaluarea comparativă să fie incompletă și, în anumite cazuri, eronată.
Discrepanțele economice și mediul familial joacă, de asemenea, un rol decisiv în succesul academic al elevilor. Profesorul avertizează că copiii care provin din medii sărace sunt afectați de un cercul vicios al pauperității, având un acces limitat la resurse educaționale. De asemenea, elevii din mediul rural care trebuie să facă naveta și să se trezească la ora 5 dimineața pentru a ajunge la școală la ora 8 sunt deja epuizați, ceea ce le afectează capacitatea de concentrare.
Evaluările PISA măsoară competențele elevilor de 15 ani în domenii precum citirea, matematica și științele naturale. Aceste teste sunt utilizate la nivel global pentru a monitoriza calitatea educației și pentru a ajuta guvernele să identifice zonele care necesită reforme structurale. Rezultatele reflectă adesea nu doar nivelul de pregătire academică, ci și gradul de echitate socială și nivelul de investiții publice în capitalul uman al unei națiuni.