Partidul SENS a reacționat oficial în legătură cu măsurile propuse de autorități pentru combaterea fenomenului de violență din mediul școlar. Formațiunea politică a criticat abordările ministeriale, susținând că soluțiile găsite de decidenții politici sunt inadecvate. În loc de controlul ghiozdanelor sau reformarea legislației penale, SENS propune angajarea unui număr mai mare de consilieri școlari în unitățile de învățământ din România, pentru a oferi sprijin direct elevilor.
Critica este adresată în mod direct ministrului Justiției, Radu Marinescu, care insistă pe prioritizarea unei reforme a legislației penale privind standardele de incriminare și sancționare pentru violența asupra profesorilor. SENS subliniază că Radu Marinescu a susținut reducerea vârstei de răspundere penală după evenimentul de la Cenei din ianuarie. De asemenea, sursa menționează că acesta a reprezentat ca avocat un om de afaceri implicat într-un caz de abuz asupra partenerii de viață.
Ministerul Educației, prin Sorin Costreie, este de asemenea vizat de critici, acesta fiind îngrijorat de violența extremă din școli. SENS susține că propunerile lui Sorin Costreie, precum verificarea ghiozdanelor și înăsprirea pedepselor, nu reprezintă soluții sustenabile. Conform formației, aceste măsuri pot genera doar paranoia și pot deteriora relația dintre profesor și elev. Deși aducerea a 1000 de paznici este considerată utilă, SENS solicită ca aceasta să fie doar o măsură complementară.
Formațiunea avertizează că extremismul se naște din inechitate socială, menționând lipsa programului masa caldă, reducerea burselor și clasele aglomerate. Lipsa fondurilor și a cadrelor didactice sunt văzute ca factori care duc la radicalizarea tinerilor. SENS atrage atenția asupra riscului ca scăderea vârstei de răspundere penală să împingă copiii în sistemul penal, provocând stigmatizare. Autorii invocă recomandările Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului, care sugerează un prag minim de 14 ani.
Partidul solicită implementarea unor măsuri cu efecte dovedite științific, care să respecte bunele practici internaționale și să coaguleze comunitățile școlare. SENS argumentează că deciziile actuale acționează mai degrabă la panică și instalează frică în rândul părinților, profesorilor și elevilor. Obiectivul principal ar trebui să fie prevenția și oferirea de sprijin încă de la primele semne de risc, evitând astfel marginalizarea tinerilor prin măsuri punitive care pot crește riscul de delincvență.
Fenomenul violenței în mediul educațional a devenit un subiect de dezbatere intensă în spațiul public, generând controverse privind echilibrul dintre securitate și protecția drepturilor copilului. Deciziile privind legislația penală și resursele alocate educației sunt monitorizate constant de societate, deoarece impactul acestora asupra stabilității sociale și a dezvoltării tinerilor este considerat critic pentru viitorul țării.