Sari la conținut
Ultima oră Călin Georgescu va fi eliberat: Tribunalul București a respins cererea DIICOT de prelungire a arestării
Cuvântul Liber
Societate

Paradoxul educației în România: Performanță în STEM, dar subfinanțare și abandon școlar masiv

Raportul OCDE Education at a Glance 2026 dezvăluie o realitate contradictorie între succesul domeniilor tehnice și criza profundă a sistemului de învățământ.

3 min citire
Paradoxul educației în România: Performanță în STEM, dar subfinanțare și abandon școlar masiv
"Tamil Nadu school kids" by McKay Savage from London, UK is licensed under CC BY 2.0. To view a copy of this license, visit https://creativecommons.org/licenses/by/2.0/. · original · licență

Sistemul educațional din România este marcat de discrepanțe profunde și contrastante, conform noului raport internațional Education at a Glance 2026 publicat de OCDE. Documentul evidențiază o creștere a atractivității financiare pentru profesia didactică, însă trage semnale de alarmă privind subfinanțarea cronică, deficitul de cadre la disciplinele științifice și ratele alarmante de abandon școlar. Deși există progrese în anumite segmente, structura educației rămâne una fragilă și neechilibrată la nivel național.

Pe plan universitar, România prezintă un paradox major între specializările tehnice și nivelul general de studii. Aproximativ 30% dintre absolvenții de învățământ superior aleg domeniile STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică), o cifră ce depășește media OCDE de 23%. Totuși, această performanță este umbrită de faptul că doar 19% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani dețin o diplomă universitară, în timp ce media organizației este de 43%.

Situația tinerilor vulnerabili este extrem de critică, reflectând o problemă socială majoră de integrare. În anul 2025, unul din patru tineri români cu vârste între 25 și 34 de ani nu a absolvit liceul, o rată de peste două ori mai mare decât media țărilor OCDE. Mai mult, 23% dintre tinerii de 18-24 de ani fac parte din categoria NEET, fiind nici angajați, nici în proces de educație, o valoare mult peste media de 14% a țărilor dezvoltate.

În ceea ce privește corpul profesoral, salariile cadrelor didactice de la gimnaziu au evoluat semnificativ, ajungând în 2025 să fie cu 5% peste media angajaților cu studii superioare. Deși peste 80% dintre acești profesori sunt mulțumiți de condițiile de muncă, școlile se confruntă cu un deficit de recrutare. Aproximativ 2,8% din posturile didactice rămân neocupate, dificultatea fiind acută în special la disciplinele din aria matematicii și a științelor exacte.

Finanțarea educației rămâne la coada clasamentelor internaționale, cu o investiție publică de doar 2,6% din PIB în 2023, față de media OCDE de 4,2%. Suma alocată per elev sau student în România este de 7.293 dolari americani, ceea ce reprezintă jumătate din media internațională de 13.601 dolari. Diferențele sunt vizibile și între tipurile de școli, statul cheltuind 10.001 dolari pentru un elev de la liceu teoretic, versus 6.676 dolari pentru unul din învățământul vocațional.

Evoluția bugetară arată o creștere ușoară a investițiilor în educația timpurie, de la 3.295 dolari americani per copil în 2015 la 4.766 dolari în 2023. Totuși, raportul OCDE subliniază că educația primește doar 6,4% din cheltuielile totale ale statului, o pondere una dintre cele mai scăzute la nivel global. Această subfinanțare cronică afectează capacitatea sistemului de a reduce riscurile de șomaj și de a crește competitivitatea tinerilor pe piața muncii.

Surse

Sursa: Cotidianul

Tot în Societate