Mureșan a avertizat asupra nivelului scăzut de atenție acordat riscului dezinformării și propagandei pe rețelele de socializare. Acesta subliniază că societatea subestimează impactul știrilor false, care pot duce la comportamente violente sau la radicalizarea utilizatorilor. Conform declarațiilor sale, este imperativ ca oamenii de toate vârstele, inclusiv copiii din școli și persoanele vârstnice, să fie educați pentru a identifica corect informația și a înțelege pericolele digitale.
Problema este agravată de modelul de afaceri al companiilor de socializare, care funcționează ca entități private orientate spre profit maxim. Mureșan explică faptul că aceste platforme au un interes direct în menținerea utilizatorilor online cât mai mult timp posibil, pentru a putea vinde publicitate eficient. Această dorință de profit pune în prim-plan algoritmii de retenție în detrimentul siguranței informaționale a utilizatorilor care navighează pe aceste rețele.
În ceea ce privește protecția minorilor, Mureșan a menționat necesitatea unor reguli stricte de acces, sugerând interzicerea utilizării rețelelor sociale până la o anumită vârstă. El a subliniat că, la fel ca în mediul offline, există pericole majore în mediul online, precum radicalizarea oamenilor. De asemenea, a afirmat că părinții, deși sunt pregătiți să își educe copiii pentru viața reală, au nevoie de ajutor și informații suplimentare pentru a gestiona riscurile din mediul virtual.
Contextul european și global arată o tendință de reglementare a accesului minorilor la platformele digitale. În timp ce Australia, Brazilia și Indonezia au deja legi în acest sens, în UE situația variază: în Italia, copiii sub 14 ani au nevoie de acordul părinților, iar Spania și Grecia pregătesc interdicții pentru tineri sub 16, respectiv sub 15 ani. Aceste măsuri vizează limitarea expunerii precoce la riscurile de pe rețelele de socializare.
Impactul concret al dezinformării a fost ilustrat printr-un incident violent din județul Cluj, unde o ambulanță a fost atacată de cetățeni. Aceștia au crezut, pe baza unor informații false, că vehiculul este o „ambulanță neagră care fură copii”. În urma atacului cu topoare, bâte și pietre, șoferul a fost rănit la ochi și a necesitat intervenție chirurgicală de urgență la Cluj, demonstrând cât de rapid poate degenera o știre falsă în violență fizică.
Fenomenul de propagare a dezinformării este strâns legat de modul în care algoritmii de socializare prioritizează conținutul care generează interacțiune, chiar și pe baza temelor controversate. Această dinamică alimentează astfel de episoade de panică socială, transformând zvonurile în acțiuni directe împotriva autorităților sau a serviciilor de urgență, afectând direct siguranța publică și integritatea cetățenilor din comunitate.