Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București și alte unități similare din țară traversează o perioadă de instabilitate profundă. Sorin Hostiuc, directorul INML, a semnalat că instituția se confruntă cu lipsa fondurilor necesare pentru funcționarea de bază, din cauza unor datorii acumulate de beneficiari. Această situație afectează direct capacitatea de a plăti salariile, utilitățile și investițiile necesare în echipamente medicale moderne, punând sub presiune întregul sistem de medicină legală din România.
Problema principală de finanțare provine de la Poliție, descrisă de director ca fiind un „rău platnic cronic”. În luna septembrie, Poliția Română avea datorii de peste 5 milioane și jumătate de lei către INML, o problemă care se manifestă și în alte institute județene. La Iași, lipsa plăților a dus chiar la imposibilitatea de a achita integral salariile angajaților. Lipsa acestor încasări împiedică asigurarea bugetului instituțional și forțează conducerea să deprioritizeze achizițiile de echipamente de înaltă performanță.
Echipamentele utilizate pentru analizele de toxicologie, genetică sau histopatologie sunt extrem de vechi, unele fiind funcționale de peste 20 de ani. Sorin Hostiuc a subliniat că această tehnologie depășită nu poate detecta noile molecule de droguri care apar pe piața neagră. În prezent, costurile pentru reactivi și consumabile depășesc adesea tarifele oficiale de decontare. De exemplu, un test rapid de toxicologie costă aproape 300 de lei doar pentru reactiv, fără a lua în calcul alte etape de analiză.
Sistemul suferă de o lipsă gravă de personal, având peste 20 de posturi libere în organigramă. În următorul an, se estimează că încă 10 persoane vor pleca prin pensionare, în timp ce mulți profesioniști aleg sectorul privat din cauza salariilor mici. Ordonanța 7 a impus o reducere de 10% a fondului de salarii, ceea ce înseamnă că angajații lucrează, în medie, două zile nelucrătoare pe lună. Lipsa autopsierilor este una dintre cele mai critice probleme de resurse umane.
Volumul de muncă este unul colosal, cu o medie de 250 de expertize pe medic legist în prima jumătate a anului. Mulți angajați sunt în stare de burnout, fiind nevoiți să lucreze în weekend sau în concediu pentru a respecta termenele instanțelor. Dosarele pot conține mii de pagini, descriind situații de o complexitate extremă. Sorin Hostiuc a menționat că au existat cazuri în care dosarele au venit „cu camionul”, solicitând luni de zile de muncă continuă.
Instituțiile de medicină legală din România funcționează sub un regim de presiune constantă, fiind esențiale pentru justiția penală. În sistemul de stat, sporurile de risc sunt minime, deși profesioniștii se expun unor pericole biologice majore, precum contactul cu persoane seropozitive sau cu tuberculoză. Pe măsură ce specialitatea va fi recunoscută la nivel european, se anticipează o migrație masivă a medicilor tineri către alte țări, agravând criza de experți.