Adolescenții care ajung la consumul de droguri sunt motivați de o combinație de factori, printre care se numără curiozitatea, gestionarea dificilă a emoțiilor sau lipsa sprijinului social. Această problemă socială complexă reflectă dificultățile tinerilor de a procesa anumite stări psihice. Experiențele personale și perspectivele medicale arată că substanțele sunt adesea folosite nu pentru plăcere, ci ca un mecanism de apărare împotriva unor sentimente negative sau a unor angoase profunde.
Mara Andreea, care își împărtășește experiențele pe canalul de YouTube @thoughtdaughter44, descrie un parcurs început prin consumul de alcool în liceu și urmat de încercarea de a consuma iarbă. Aceasta explică faptul că abuzul de substanțe nu a fost motivat de plăcere, ci de dorința de a fi cât mai puțin prezentă în propriul corp. „Consumam ca să fiu cât mai puțin prezentă. Pentru că nu fac față sentimentelor”, declară Mara Andreea, subliniind regretul pentru perioada în care încerca să îngroape emoțiile prin droguri.
Dr. Casian Stan, medic și psihoterapeut, subliniază că persoanele pot recurge la substanțe sau la alte comportamente adictive pentru a face față angoaselor, anxietăților, tulburărilor sau chiar plictiselii. Specialistul pune accent pe importanța ascultării acestor indivizi pentru a înțelege contextul specific în care apare adicția. Conform Dr. Casian Stan, descoperirea cauzelor care duc la acest comportament este esențială pentru abordarea corectă a problemelor psihice care alimentează nevoia de consum.
Datele statistice oferă o imagine clară asupra magnitudinii fenomenului la nivel regional și național. Conform unui studiu al Uniunii Europene, în România, 6% dintre adolescenți declară că au consumat cel puțin o dată o substanță ilicită, canabisul fiind cea mai frecventă alegere. Această cifră este semnificativ mai mică decât media europeană, unde 13% dintre adolescenți au încercat un drog ilicit cel puțin o dată în viață, ceea ce indică o diferență de peste două ori între România și restul continentului.
Problematica consumului de substanțe în rândul tinerilor se încadrează într-un context mai larg de monitorizare a comportamentelor de risc și a sănătății publice. În cadrul Uniunii Europene, studiile periodice privind utilizarea substanțelor ilicite sunt instrumente esențiale pentru guvernele naționale. Aceste date permit evaluarea tendințelor de consum și implementarea unor politici de prevenție adaptate nevoilor demografice, încercând să reducă impactul adicțiilor asupra viitoarei generații de cetățeni europeni.
În România, monitorizarea acestor indicatori sociali rămâne o provocare pentru autorități și instituții de sănătate. Deși procentul de 6% este sub media europeană de 13%, prevalența canabisului rămâne un punct de atenție major. Înțelegerea factorilor psihologici, precum lipsa sprijinului sau incapacitatea de a gestiona emoțiile, este considerată vitală pentru prevenirea evoluției de la consum ocazional la adicție cronică în rândul populației tinere.