O parte semnificativă din populația României rămâne în afara sistemului public de alimentare cu apă, conform celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Aproape 22% dintre români nu beneficiază de conexiune la rețeaua publică, ceea ce evidențiază o problemă de infrastructură care afectează milioane de persoane. Deși există o ușoară creștere a numărului de persoane conectate față de anul trecut, disparitățile teritoriale rămân extrem de pronunțate în întreaga țară.
La nivel național, numărul total de persoane care au acces la sistemul public de alimentare cu apă a ajuns la 14.887.537 de persoane. Această cifră reprezintă 78,2% din populația rezidentă a României, un procent care a urcat de la 77,6% în perioada precedentă. În termeni absoluți, numărul persoanelor racordate a înregistrat o creștere de 105.478 de unități față de anul trecut, însă ponderea celor fără acces rămâne o provocare majoră pentru administrația publică.
Disparitățile regionale sunt marcante, reflectând un grad de dezvoltare neuniform al infrastructurii hidrice. În regiunea București-Ilfov, accesul este aproape universal, cu un grad de conectare de 98,3% din populația rezidentă. Pe poziția următoare se află regiunea Sud-Est, unde rata de racordare este de 89,9%. Aceste zone se evidențiază prin stabilitate, spre deosebire de restul țării unde accesul la apă este mult mai limitat și problematic pentru cetățeni.
Situația devine critică în regiunea Nord-Est, unde doar 53,3% dintre locuitori sunt conectați la sistemul public de alimentare cu apă. Această cifră indică faptul că aproape jumătate din populația acestei zone rămâne fără acces la rețea. O altă zonă cu un grad redus de racordare este Sud-Muntenia, unde doar 71,6% din populație beneficiază de serviciul de alimentare cu apă, subliniind necesitatea unor investiții masive în infrastructura locală.
În ceea ce privește consumul, volumul total de apă distribuită în România a fost de aproximativ 2,61 miliarde de metri cubi în 2025. Această cantitate reprezintă o scădere de 14,5% față de anul precedent, fiind influențată în principal de reducerea cantităților direcționate către sectorul agriculturii, industrie și construcții. Totuși, volumul de apă trimis către populație a cunoscut o creștere de 75,969 milioane de metri cubi, în timp ce cele mai mari distribuții s-au făcut în bazinele Buzău-Ialomița și Argeș-Vedea.
Monitorizarea acestor indicatori de la Institutul Național de Statistică este esențială pentru înțelegerea modului în care infrastructura de utilități răspunde nevoilor populației. Evoluția datelor privind accesul la apă și volumul de distribuție oferă o imagine clară asupra presiunii exercitate asupra resurselor hidrice și a eficienței rețelelor de distribuție pe termen lung în România.