Avocata Ioana Trană a participat la Marșul Împreună pentru Siguranța Femeilor, desfășurat în Cluj Napoca, unde a rostit un discurs despre violența de gen. În cadrul evenimentului, aceasta a subliniat necesitatea unei intervenții timpurii pentru a preveni abuzurile, argumentând că femicidul reprezintă punctul final al unui ciclu lung de control și frică. Ioana Trană a vorbit despre importanța autonomiei feminine și despre pericolele unei mentalități care transformă protecția în posesie.
În timpul intervenției sale, Ioana Trană a prezentat date care descriu atitudinile bărbaților tineri din România față de rolurile de gen. Conform studiilor menționate, 79% dintre bărbații tineri consideră că femeia are nevoie de protecția bărbatului, în timp ce 49% cred că bărbatul trebuie să aibă întotdeauna ultimul cuvânt în cadrul cuplului. De asemenea, 47% dintre acești tineri consideră că feminismul îi face să se simtă vinovați pentru problemele sociale.
Avocata a criticat dur fenomenul „manosferei”, descriindu-l ca pe o rețea toxică din mediul online care promovează misoginia și disprețul față de femei. Ea a menționat succesul fraților Tate în România, afirmând că aceștia le vând tinerilor o fantezie violentă de „masculinitate alfa”, în care femeile sunt reduse la corpuri ce pot fi dominate sau tranzacționate. Această cultură online este văzută ca un factor care educă tinerii în direcția agresivității.
Pentru a combate acest val de violență, Ioana Trană a solicitat implementarea urgentă a educației de gen în sistemul de învățământ din România. Ea susține că tinerii trebuie să învețe încă de la începutul vieții concepte precum egalitatea de șanse, consimțământul, respectul reciproc și etica relațiilor non-violente. Educația de gen este prezentată de avocată ca fiind singurul remediu eficient împotriva misoginiei și al comportamentelor abuzive.
Discursul a fost încheiat cu un set de sloganuri scandate de participanți, printre care „Fac sex când vreau eu! Fac sex cum vreau eu!” și „Corpul meu dreptul meu, identitatea mea libertatea mea!”. Ioana Trană a insistat că adevărata putere masculină nu constă în controlul partenerei, ci în empatie, compasiune și capacitatea de a accepta vulnerabilitatea, oferind astfel un model alternativ la masculinitatea toxică.
În România, dezbaterea privind siguranța și drepturile persoanelor vulnerabile se încadrează într-un context social complex, unde instituțiile și societatea civilă încearcă să gestioneze impactul unor schimbări culturale și digitale. Deși discuțiile despre reforme și politici publice sunt frecvente la nivel guvernamental, temele legate de educația de gen și prevenirea violenței rămân subiecte de dezbatere intensă în spațiul public.