Centrul Bucureștiului poate înregistra temperaturi cu 3–8°C mai mari decât satele din împrejurimi în perioadele de vară, conform raportului „Starea Climei 2026”. Fenomenul de insulă de căldură urbană se extinde rapid către județul Ilfov, pe măsură ce construcțiile și infrastructura de transport înlocuiesc spațiile naturale. Această expansiune metropolitană pune o presiune imensă asupra pădurilor periurbane, a zonelor umede și a centrelor verzi care ar trebui să protejeze regiunea.
Autorii capitolului „Climatul Urban în România 2026”, Sorin Cheval, Ștefan Dinicilă, Alexandru Dumitrescu, Vlad Fălcescu și Ioan-Ștefan Gabrian, identifică două cauze principale ale încălzirii. Primul factor este creșterea generală a temperaturilor, iar al doilea este transformarea terenurilor naturale în suprafețe impermeabile, precum asfaltul sau betonul. Aceste materiale absorb radiația solară și rețin căldura, împiedicând în același timp infiltrarea apei în sol și reducând umiditatea aerului prin lipsa evapotranspirației.
Regiunea București-Ilfov este marcată de cea mai rapidă expansiune urbană din România în ultimele trei decenii. Dezvoltarea accelerată a locuințelor individuale, a ansamblurilor rezidențiale și a platformelor logistice, precum cele din Chiajna sau Popești-Leordeni, se produce fără o planificare metropolitană coerentă. Această lipsă de coordonare între administrațiile locale face ca prioritățile de investiții și atragerea populației să fie stabilite separat, ignorând riscurile climatice comune care depășesc limitele administrative.
În București, peste 50% din suprafață este ocupată de construcții, șosele și zone industriale, ceea ce transformă cartierele dense în adevărate „cuptoare”. Peste jumătate din populația capitalei locuiește în zone cu risc termic mare sau foarte mare, fiind expusă la temperaturi extreme. Cercetătorii subliniază că absența arborilor maturi și a coridoarelor de ventilație naturală agravează situația, afectând în mod critic persoanele vulnerabile, precum vârstnicii, copiii sau cei cu boli cronice.
Efectele acestei situații sunt duble, deoarece căldura și poluarea aerului se amplifică reciproc în mediul urban. Temperaturile ridicate favorizează formarea ozonului troposferic, iar circulația redusă a aerului menține poluanții aproape de sol. În acest context, inițiativa Respiră București susține campanii pentru o Zonă cu Emisii Reduse (LEZ) mai strictă, criticând propunerea actuală a Primăriei care ar putea avea efecte limitate. Municipalitatea propune restricții pentru vehiculele poluante începând cu noiembrie 2027.
Proiecțiile climatice pentru București indică un viitor cu aproximativ 20 de zile tropicale suplimentare pe an până în 2050, cu temperaturi de minim 30°C. De asemenea, se estimează un număr de 10–20 de nopți tropicale în plus, când temperaturile nu vor coborî sub pragul de 20°C. Această persistență a căldurii va afecta reziliența infrastructurii și va crește consumul de energie pentru climatizare, generând costuri economice ridicate.