Sistemul feroviar din România se confruntă cu probleme cronice de infrastructură, în condițiile în care ritmul modernizării rămâne mult sub necesitățile reale ale rețelei. Deși țara a evitat până acum accidente de o amploare similară cu tragedia din Spania, datele oficiale indică o degradare avansată a căilor ferate. Vulnerabilitatea principală este reprezentată de starea șinelor, care necesită verificări constante și impun restricții de viteză pentru a menține circulația.
Situația este alarmantă, deoarece la finalul anului 2025, peste 72% din lungimea liniilor de cale ferată din România depășise termenul tehnic de reînnoire. Este vorba despre aproximativ 9.800 de kilometri de rețea care au trecut de limita de exploatare normală. Comparativ cu anul 1990, când doar circa 10% din rețea depășea acest termen, degradarea actuală este mult mai severă și necesită intervenții urgente.
Siguranța circulației este pusă la încercare de numeroase incidente, înregistrându-se 90 de accidente feroviare semnificative în cursul anului 2024. Printre acestea s-au numărat evenimente la trecerile la nivel și ciocuiri, precum accidentul din Gara Constanța în 2025, unde o locomotivă s-a lovit de un tren de călători. În acest incident, 11 persoane, inclusiv 3 copii, au fost preluate de echipele medicale de la Unitatea Primiri Urgențe.
Un paradox major apare prin introducerea materialului rulant modern pe o infrastructură veche și defectuoasă. Statul a contractat 37 de trenuri electrice, dintre care 26 de rame au ajuns deja în etapa de livrare și recepție preliminară. Totuși, beneficiile tehnologiei noi sunt limitate de starea șinelor și a sistemelor de semnalizare, deoarece garniturile moderne nu pot fi utilizate la capacitatea lor de viteză pe tronsoane degradate.
Deficitul financiar este cauza fundamentală a acestei crize, statul asigurând mai puțin de jumătate din fondurile necesare întreținerii în perioada 2021-2025. Acesta a generat un deficit acumulat pentru reparații și lucrări de întreținere care depășește 12 miliarde de lei. Deși Guvernul a aprobat o strategie pentru perioada 2026-2030, specialiștii avertizează că planurile nu vor avea efect fără investiții consistente și lucrări efective pe teren.
Degradarea căii ferate are și consecințe economice, deoarece pasagerii și operatorii de marfă migrează către transportul rutier. Această schimbare de modalitate de transport duce la aglomerația pe șosele, creșterea poluării și pierderea competitivității sectorului feroviar. Lipsa de investiții în tehnologie și mentenanță transformă sistemul feroviar într-un mediu cu risc crescut, unde siguranța depinde de capacitatea de a preveni incidentele înainte de a deveni catastrofe.