Transformarea digitală a statului român se lovește de o problemă structurală majoră: absența unei persoane la nivelul Guvernului care să coordoneze întregul proces. Ovidiu Ghiman, CEO Metaminds, afirmă că lipsa unei responsabilități centrale împiedică integrarea instituțiilor și gestionarea eficientă a bugetelor alocate. Fără un lider care să asume coordonarea și să urmărească rezultatele în relația cu cetățenii și companiile, procesul de digitalizare rămâne fragmentat și lipsit de direcție clară.
Succesul acestui proces nu trebuie evaluat prin numărul de aplicații lansate sau prin sumele cheltuite de administrație. Ovidiu Ghiman subliniază că indicatorii reali de performanță trebuie să fie timpul economisit de cetățeni, rapiditatea soluționării cererilor și reducerea costurilor de operare. O digitalizare autentică presupune îmbunătățirea experienței utilizatorului, nu doar mutarea birocrației de pe hârtie pe ecran, fără a simplifica procedurile administrative existente.
Statul trebuie să regândească procesele înainte de implementarea lor digitală pentru a evita transferul birocrației în format online. Un serviciu digital complet trebuie să funcționeze de la depunerea cererii până la finalizare, integrând identitatea digitală și plățile. Ovidiu Ghiman menționează că un formular online care necesită ulterior prezentarea unui document fizic la ghișeu nu reprezintă un serviciu digitalizat integral, ci doar o simplificare parțială.
Un obiectiv esențial este atingerea nivelului de proactivitate, definit de Comisia Europeană, unde statul anticipă nevoile cetățenilor. De exemplu, în cazul expirării cărții de identitate, administrația ar putea iniția automat procesul de reînnoire. Deși strategia digitală a României vizează nivelul 4 de sofisticare, proactivitatea rămâne o țintă de dezvoltare, utilizând datele și interconectarea sistemelor pentru a simplifica demersurile cetățenilor.
Prioritățile includ implementarea identității digitale, modernizarea serviciilor legate de evenimente de viață și digitalizarea educației. În educație, miza nu este achiziția de tablete, ci utilizarea datelor pentru monitorizarea abandonului școlar și a rezultatelor regionale. Totodată, Ovidiu Ghiman critică fragmentarea sistemelor informatice, unde platformele instituționale rezolvă probleme punctuale fără a face parte dintr-un ecosistem comun, funcționând în izolare.
Achizițiile publice trebuie să se concentreze pe rezultate și pe standarde comune de arhitectură și interoperabilitate. Statul trebuie să evite captivitatea față de un singur operator privat prin auditarea continuă a platformelor. În contextul digitalizării, securitatea integrată și utilizarea unei infrastructuri suverane sunt elemente critice pentru construirea unor servicii publice funcționale, integrate și ușor de utilizat de către întreaga societate.