Sistemul medical din România este marcat de inechități majore în modul în care sunt finanțați furnizorii de servicii, conform studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”. Analiza de la a doua ediție a acestui raport evidențiază că mecanismele de colectare și cheltuire a resurselor creează un teren de competiție nelucrat între sectorul public și cel privat. Această disparitate afectează direct capacitatea de performanță a furnizorilor și condițiile de acces ale pacienților la tratamente.
În spitalele publice, peste 50% din veniturile primite de la CNAS provin din influențe salariale, un mecanism de plată distinct de serviciile medicale efectuate. Această sumă este acordată independent de volumul de activitate sau de performanța medicală a instituției, ceea ce nu se întâmplă în sectorul privat. Din acest motiv, spitalele publice primesc o finanțare totală semnificativ mai mare pentru aceleași tipuri de servicii medicale comparativ cu furnizorii privați.
Cifrele pentru anul 2025 arată un dezechilibru financiar masiv în cadrul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Transferurile destinate influențelor salariale în spitalele publice au ajuns la aproximativ 16,9 miliarde de lei, depășind cu două miliarde de lei suma de 14,87 miliarde de lei decontată pentru serviciile medicale propriu-zise. Această distincție subliniază faptul că resursele pentru salarii cresc fără a fi legate de activitatea clinică desfășurată.
Sectorul privat deține o parte importantă din capacitatea de îngrijire, realizând în 2025 un număr de 2,31 milioane de cazuri de spitalizare de zi, ceea ce reprezintă aproape 40% din totalul național. Totuși, tarifele decontate de CNAS sunt insuficiente pentru acoperirea costurilor reale, forțând mulți pacienți să plătească contribuții personale. În absența mecanismelor de compensare precum cele din sectorul public, furnizorii privați trebuie să acopere deficitul din propriile resurse.
Cristian Hotoboc, președintele PALMED, solicită implementarea unor reguli unitare pentru a asigura o competiție bazată pe calitate și eficiență, nu pe accesul la finanțare diferită. Autorii studiului propun recalcularea tarifelor decontate pentru a include costul real al serviciului, inclusiv componenta salarială, eliminând treptat influențele salariale pe o perioadă de tranziție de 3-4 ani. Obiectivul este ca sistemul să fie neutru față de furnizor, oferind aceeași plată pentru același serviciu.
Sistemul de asigurări de sănătate din România funcționează pe baza contribuțiilor de la salariați, gestionate prin CNAS, care direcționează fondurile către spitalele contractante. În prezent, acest flux de bani este criticat pentru lipsa de transparență și pentru modul în care diferențele de finanțare între public și privat forțează pacienții să plătească din buzunar pentru a acoperi costul real al îngrijirilor medicale necesare.