Un incendiu care a distrus un acoperiș de bloc în comuna Florești, județul Cluj, a declanșat un val masiv de reacții rasiste online. Evenimentul, survenit pe 9 septembrie 2026, a vizat în mod direct o familie de romi care făcea parte dintr-un program de relocare din ghetoul Pata-Rât. În urma incendiului, 16 familii evacuate din clădirea de pe strada Eroilor trăiesc în condiții provizorii, așteptând recuperarea locuințelor.
Cauza principală a focului a fost identificată de IGSU Cluj ca fiind o priză defectă care a aprins o canapea în mansardă. Totuși, contextul social a transformat tragedia într-un episod de ură, cu comentarii virale și intervenții în consiliul local. Bogdan Stanciu, managerul de comunicare al ADI ZMC, a declarat că au fost identificate postări de tip trigger care au generat mii de comentarii cu conotații rasiste, provenind de la influenceri și grupări de extremă dreapta.
Daniel Meze, consilier local în Florești, a luat poziția împotriva programului de desegregare, susținând că anumite familii sunt neintegrabile. Acesta a criticat faptul că romii relocați locuiesc la etajul 4, când erau obișnuiți cu viața la nivelul solului. Meze a sugerat că probabilitatea unui astfel de incendiu este mai mare din cauza lipsei de educație a locatarilor, propunând reîntoarcerea acestora în ghetou pentru a nu mai pune în pericol vecinii.
Primăria Florești a reacționat prin trimiterea unor echipe pentru controale sociale la adresele beneficiarilor programului. Bogdan Pivariu, primarul comunei, a explicat că aceste verificări au fost solicitate pentru a monitoriza procesul de reintegrare și pentru a preveni orice deranj pentru cetățenii locali. Angajații primăriei au verificat restanțele la utilități, prezența copiilor la școală și locurile de muncă ale părinților, deși majoritatea familiilor nu au cauzat probleme până în acest moment.
Programul de relocare este coordonat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, care utilizează în principal fonduri norvegiene pentru achiziționarea de apartamente sociale. Din 2017, asociația a cumpărat 125 de locuințe pentru a desegrega comunitățile din Pata-Rât. Monica Graff, manager social al asociației, a subliniat că incidentul a servit drept supapă pentru nemulțumirile economice, transformând romii de la Pata-Rât în țapii ispășitori ai crizei.
Procesul de relocare are loc într-un context urban complex, în timp ce în zona Dealul Borza, aflată în vecinătatea ghetului, se pregătește un proiect imobiliar masiv. Este vorba despre un PUZ pentru un hotel-turn de 30 de etaje, gestionat de o companie care deține un contract de la organizația Trump. Această dezvoltare imobiliară coincide cu eforturile de eradicare a comunităților informale din zona respectivă.