România traversează o perioadă critică în ceea ce privește violența împotriva femeilor, evidențiată de o creștere uluitoare a numărului de femicide. Datele culese din spațiul public indică faptul că în 2024 au fost raportate 43 de vieți pierdute, în timp ce în 2025 cifra a ajuns la 66 de victime, reprezentând o creștere de peste 50%. În cursul anului 2026, până în prezent, 30 de românce au fost deja victime ale unor crime comise de parteneri sau membri ai familiei.
Cazul Teodorei, o tânără de 23 de ani, ilustrează modul în care instituțiile de stat pot eșua în protejarea victimelor. Deși aceasta deținea un ordin de protecție și făcuse trei plângeri penale, inclusiv cereri specifice pentru ridicarea armelor de foc ale agresorului Robert Lupu, măsurile nu au fost aplicate. Judecătoria din Bacău a considerat că nu s-a probat posesia de arme, deși Teodora a fost urmărită și atacată cu mașina, un incident care ar fi trebuit înregistrat ca tentativă de omor.
Agresorul, Robert Lupu, a menținut un regim de control prin violență fizică și psihică, începând încă de când Teodora avea 14 ani. Expertul Dan Rusu, criminolog și psiholog, explică faptul că majoritatea femicidelor au loc în contextul separării, deoarece bărbații obsedați de control folosesc omucidul ca pe o modalitate de a recăpăta puterea sau de a asigura legătura cu victima. Această furie narcisică transformă relația într-un scenariu de răzbunare fatală.
Sistemul de justiție este criticat pentru subevaluarea pericolului în cazurile de violență domestică. Procurorul general al României, Cristina Chiriac, a subliniat că, deși numărul sesizărilor de violență domestică a crescut la peste 138.000 de cazuri în primele 11 luni ale anului trecut, numărul dosarelor penale a scăzut cu 16%. Această discrepanță sugerează că majoritatea cazurilor sunt tratate ca fiind de intensitate medie sau redusă, ignorând riscul iminent de escaladare către un femicid.
Ineficiența procedurilor este accentuată de faptul că apelurile la 112 și plângerile depuse la secțiile de poliție din Bacău sau Dolj nu au fost întotdeauna înregistrate sau au fost clasate din lipsă de probe. Corina Voicu, fostă judecătoare, subliniază că amenințările cu moartea nu trebuie niciodată neglijate, însă în realitate, victimele care cer ajutor se lovesc de un răspuns care vine adesea prea târziu sau este complet absent din procesul penal.
Deși din 23 aprilie 2026 a intrat în vigoare legea pentru prevenirea și combaterea femicidului, aplicarea acesteia este blocată de instabilitatea politică și de problemele instituționale. Această întârziere lasă femeile fără un mecanism real de apărare, în timp ce violența continuă să se manifestă prin abuzuri care preced omuciderile. Lipsa de continuitate în implementarea legislației speciale transformă dreptul la siguranță într-o promisiune neîndeplinită pentru victimele din România.