Cifrele privind femicidul în România indică o creștere alarmantă a numărului de femei ucise de partenerii lor sau de membri ai familiei. În anul 2024 au fost raportate 43 de vieți pierdute, cifra urcând la 66 în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de peste 50%. În cursul anului 2026, până în prezent, 30 de românce au fost deja victime ale acestor crime, evidențiind o problemă socială care continuă să escaladeze în ciuda semnalelor de alarmă.
Sistemul de protecție este criticat pentru reacțiile tardive și haotice, lăsând victimele fără nicio șansă reală de salvare. În multe cazuri, ordinea de protecție emisă nu este pusă în practică, iar apelurile la 112 sunt ignorate de autorități. Această ineficiență permite agresorilor să acționeze cu impunitate, deoarece aceștia sunt conștienți de faptul că statul nu intervine la timp pentru a opri violența verbală, fizică, economică sau sexuală.
Cazul Teodorei ilustrează lipsa de coordonare dintre instituții, agresorul Robert Lupu fiind implicat într-un proces de hărțuire și intimidare prelungit. Deși aceasta a obținut un ordin de protecție în aprilie 2021, acesta nu a fost prelungit, iar Judecătoria din Bacău a respins cererea de ridicare a armelor de foc ale agresorului. Dosarele de amenințare s-au disjunct între parchete, fără ca Robert Lupu să fie trimis în judecată, până când victima a fost omorâtă în plină stradă.
Expertul Dan Rusu explică faptul că majoritatea femicidurilor au loc în contextul separării, deoarece bărbații obsedați de control folosesc omoridul ca pe o modalitate de a recâștiga puterea pierdută. Prezența unei arme de foc crește riscul de femicid intim de 18 ori, un factor de risc critic prezent în cazurile de abuz. Această dinamică de control și dependență transformă violența domestică într-o escaladare previzibilă către actul final de ucidere.
Deși din 23 aprilie 2026 există o lege pentru prevenirea și combaterea femicidului, aplicarea acesteia este blocată de termene întârziate. Instabilitatea politică și problemele instituționale împiedică implementarea efectivă a măsurilor de protecție necesare. Procurorul general al României, Cristina Chiriac, a declarat că nu există o crimă din iubire, subliniind că un bărbat care iubește o femeie nu poate să o omoare.
Problema violenței împotriva femeilor rămâne un subiect de intens dezbatere în spațiul public românesc, fiind strâns legată de modul în care justiția și poliția gestionează plângerile. În ciuda existenței unor cadre legislative noi, ineficiența administrativă și lipsa de intervenție promptă transformă multe cazuri de abuz în tragedii fatale, lăsând societatea fără mecanisme reale de apărare a victimelor.