Grupul de experți al Consiliului Europei, GREVIO, recomandă României eliminarea conceptului de „înstrăinare parentală” și a altor noțiuni similare din cadrul legislației naționale. Recomandarea vizează prevenirea situațiilor în care victimele violenței domestice sunt prezentate în fața instanțelor drept părinți ostili sau necooperanți. Experții subliniază că utilizarea acestor termeni poate transforma procesele de custodie în instrumente de control asupra femeilor după separare, ignorând istoricul de abuz.
Problema centrală vizează Legea 123/2024, care a introdus „înstrăinarea părintească” în Legea privind protecția copilului ca o formă de violență psihologică. Această modificare legislativă oferă instanțelor și serviciilor de protecție a copilului instrumente pentru a acționa atunci când este constatată o reținere sau ostilitate nejustificată a copilului față de un părinte. GREVIO avertizează însă că refuzul unui copil de a menține contactul poate fi rezultatul traumei sau al fricii cauzate de violență, nu al manipulării.
Autoritățile române contestă concluziile raportului, susținând că afirmațiile despre practica instanțelor nu sunt suficient de susținute de date statistice sau studii concrete. Reprezentanții statului subliniază că formarea magistraților include deja riscurile utilizării acestui concept pentru discreditarea acuzațiilor de violență sau pentru continuarea controlului asupra victimei. De asemenea, se menționează că Institutul Național al Magistraturii examinează riscul ca acest concept să fie considerat pseudostiințific de către comunitatea de specialitate.
Recomandarea de eliminare a termenului este formulată la nivelul de prioritate „urges”, cel mai înalt grad de urgență utilizat de GREVIO. Pe lângă modificarea legislativă, experții solicită o pregătire aprofundată a magistraților, procurorilor și psihologilor privind dinamica abuzului după separare. Mai mult, instanțele de familie trebuie obligate să verifice și să ia în considerare istoricul de violență înainte de a decide modalitatea de contact sau custodia dintre părinți și copii.
Dincolo de disputele privind custodia, raportul GREVIO identifică și alte deficiențe în sistemul românesc, precum necesitatea unei finanțări stabile pentru serviciile specializate. Experții cer crearea unor centre integrate pentru victimele violului și asigurarea unor date administrative comparabile pentru a monitoriza eficient cazurile. De asemenea, se solicită o aplicare mai consecventă a normelor privind investigațiile, urmărirea penală și implementarea efectivă a ordinelor de protecție emise de autorități.
Evaluarea realizată de GREVIO face parte din mecanismul de monitorizare a Convenției de la Istanbul și nu reprezintă o hotărâre judecătorească directă. Aceasta stabilește schimbările necesare pentru ca România să își alinieze legislația și practica la obligațiile asumate prin convenție. În acest context, Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a recomandat anterior abrogarea prevederilor din Legea 123/2024, invocând lipsa unei definiții clare și impactul negativ asupra interesului superior al copilului.