Raportul de la al șaptelea al grupului de experți GREVIO evidențiază o discrepanță majoră în politicile europene de combatere a violenței împotriva femeilor. În timp ce legislația și serviciile destinate victimelor au înregistrat progrese vizibile, prevenirea efectivă a acestor abuzuri înainte de producerea lor rămâne o componentă extrem de slab dezvoltată. Experții subliniază că abordarea actuală se concentrează pe reacția după incident, ignorând necesitatea unor intervenții pe termen lung pentru schimbarea comportamentelor sociale.
Evoluția legislativă este considerată un punct forte, cu tot mai multe state aliniindu-se la Convenția de la Istanbul. Multe țări au introdus definiții ale violului bazate pe consimțământ și au incriminat forme de violență psihologică, consolidând răspunsul juridic la abuzurile exercitate de parteneri. Totuși, GREVIO avertizează că aceste progrese nu sunt însoțite de politici care să reducă probabilitatea apariției violenței prin atacarea stereotipurilor de gen și a relațiilor inegale de putere.
Prevenirea primară este afectată de o confuzie persistentă și de lipsa unor resurse financiare clare. Fondurile destinate acestui sector sunt adesea greu de identificat, fiind confundate cu bugetele generale pentru combaterea violenței domestice sau sprijinirea victimelor. De asemenea, programele de informare sunt lansate frecvent fără evaluări riguroase, ceea ce face imposibilă determinarea impactului real asupra comportamentelor pe termen lung sau a eficienței campaniilor de sensibilizare.
Instabilitatea financiară pune în pericol activitatea organizațiilor pentru drepturile femeilor, care gestionează o parte importantă din eforturile de prevenire. Raportul menționează că dependența de finanțări pe termen scurt și nesigure împiedică dezvoltarea unor programe sustenabile, necesare pentru a influența normele sociale. Fără o finanțare stabilă, intervențiile în școli, la locul de muncă sau în mediul digital nu pot atinge obiectivele de schimbare a atitudinilor necesare.
Noile forme de abuz reprezintă o provocare emergentă, în special prin intermediul tehnologiei. GREVIO semnalează extinderea violenței digitale, care include hărțuire și utilizarea abuzivă a imaginilor, precum și comportamente sexuale nocive în rândul tinerilor. Raportul evidențiază legături între aceste comportamente și expunerea timpurie la pornografie violentă, solicitând o abordare preventivă mai sistematică pentru a acoperi întregul spectru al Convenției, de la hărțuire la căsătoria forțată.
În contextul monitorizării europene, România este parte la Convenția de la Istanbul din anul 2016. Deși raportul general al GREVIO pentru anul 2025 se concentrează pe tendințe la nivel continental, evaluarea specifică a României, publicată în septembrie 2026, a indicat deja necesitatea unei finanțări mai stabile și a unui sistem de colectare a datelor mai bine armonizat pentru a susține serviciile specializate.