Elevii din Republica Moldova și România solicită o participare activă în procesele decizionale din instituțiile de învățământ, însă întâmpină dificultăți în a fi ascultați de către adulți. Cercetarea realizată în perioada octombrie 2025-februarie 2026, care a implicat aproape 1.500 de elevi și peste 500 de profesori, evidențiază o lipsă de implicare în deciziile care îi privesc direct. Majoritatea tinerilor consideră că ar putea contribui mai mult dacă ar fi sprijiniți și inclși în procesul de luare a deciziilor importante.
Alexandru Gulei, președintele Asociației Alternative Sociale, explică faptul că 4 din 5 elevi din ambele țări susțin că ar participa mai activ dacă adulții ar fi mai dispuși să îi înțeleagă și să le valorifice părerea. Această constatare indică o barieră între generații în mediul școlar, unde vocea tinerilor este adesea ignorată. Cercetătorii recomandă implementarea unor consilii ale elevilor care să fie cu adevărat active în gestionarea problemelor școlii.
Există însă exemple de succes în care propunerile elevilor au dus la schimbări concrete în mediul de învățare. La Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Bălți, propunerile sunt colectate într-o cutie de sugestii și analizate săptămânal de către conducere. Olga Elpujan, directorul acestui liceu, menționează că o sugestie acceptată a fost majorarea pauzei de la 20 la 30 de minute, pentru a permite elevilor să își ia micul dejun.
Și la nivelul altor instituții, implicarea tinerilor a generat îmbunătățiri în condițiile de viață cotidiană. Angela Albu, director la Gimnaziul Ciuciuieni, a declarat că elevii au cerut un meniu mai sănătos și un dejun cald, în loc de mâncare la pachet. Deși această schimbare este mai costisitoare, instituția a decis să pună accent pe meniul nutritiv. Elevii au observat că, odată cu dialogul cu profesorii, ideile lor încep să fie luate în considerare.
Problema lipsei de influență este confirmată și de alte date statistice din trecut. Un studiu realizat acum doi ani în România a indicat faptul că aproape jumătate dintre elevi nu simt că pot influența deciziile din școli. Mai mult, o treime dintre tineri consideră că profesorii nu țin cont de interesele lor. Anca Hardulea, director CJRAE Iași - Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională, subliniază că acordarea unei voci tinerilor reprezintă un drept al acestora.
Contextul educațional din regiune este marcat de o monitorizare constantă a modului în care elevii revin la activitățile școlare după perioade de absență. În timp ce procesele de învățământ se desfășoară în condiții variabile, discuțiile despre drepturile elevilor și despre calitatea serviciilor din școli, precum alimentația sau programul de recreație, rămân subiecte de interes pentru comunitățile locale din România și Republica Moldova.