Rezultatele testelor PISA 2025, publicate de OCDE pe 9 septembrie 2026, arată o situație critică pentru sistemul de educație din România. Peste jumătate dintre elevii români de 15 ani, respectiv 52%, nu ating pragul minim la disciplina matematică, în timp ce 48% nu reușesc să înțeleagă un text simplu. La capitolul științe, 46% dintre elevi nu se descurcă, iar la citire s-a înregistrat o scădere de 16 puncte față de anul 2022, poziționând țara pe penultimul loc în Uniunea Europeană.
Instabilitatea la nivelul conducerii ministerului este un factor central în degradarea sistemului. Între decembrie 1989 și septembrie 2026, România a avut peste 30 de mandate ministeriale, cu o durată medie a unui mandat de puțin peste un an. Această „ușă rotativă” a împiedicat implementarea unor reforme durabile, deoarece majoritatea miniștrilor pleacă înainte de a evalua impactul deciziilor lor. Un singur ministru, Andrei Marga, a reușit să ocupe funcția timp de trei ani, într-un context de schimbări legislative constante.
Problemele financiare sunt la fel de grave, România alocând doar 2,97% din PIB pentru educație în 2023, fiind pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Această cifră este cu aproape două puncte procentuale sub media europeană de 4,7% și sub jumătate din nivelul raportat de Suedia. De asemenea, cheltuielile de capital pentru construcția de laboratoare sau săli de sport reprezintă sub 5% din totalul bugetului, un nivel de la care România se află la cel mai scăzut punct din UE.
Impactul măsurilor economice recente asupra cadrelor didactice este vizibil prin scăderea condițiilor de viață. Prin Legea 141, norma didactică a fost majorată pentru prima dată în 30 de ani, bursele de merit au fost înjumătățite, iar fondul de burse studențești a suferit o tăiere de 40% până în 2028. Ministrul Mihai Dimian a recunoscut public că eficiența financiară este mult mai scăzută decât s-a promis, în contextul în care plata cu ora pentru un profesor debutant a scăzut la 22 de lei.
Situația socială este marcată de inegalități profunde, în special în mediul rural unde abandonul școlar timpuriu atinge 23,7%. Conform datelor Eurostat din 2025, România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la capitolul abandon școlar, cu o medie de 15,5%. Totodată, indicatorul tinerilor NEET, care nu învață și nu muncesc, este de 19,2%, fiind de asemenea pe primul loc în UE, ceea ce subliniază dificultatea integrării generațiilor tinere în piața muncii.
Evoluția sistemului de învățământ este influențată de o lipsă de continuitate legislativă, legea învățământului fiind modificată de peste 60 de ori înainte de a fi înlocuită. Deși există discuții despre utilizarea tehnologiei pentru a schimba educația la sate, realitatea statistică arată că competențele digitale de bază sunt sub o treime din populație. Această situație reflectă un sistem care reproduce inegalitatea socială în loc să ofere oportunități de ascensiune.