Ediția aniversară a conferinței naționale Bune Practici pentru o Bătrânețe Frumoasă a avut loc pe 30 septembrie 2026, la Teatrul Național ”I. L. Caragiale” din București. Evenimentul, organizat de Fundația Regală Margareta a României, a reunit peste 200 de participanți, inclusiv medici, psihologi, reprezentanți ai instituțiilor publice și membri ai societății civile. Tema centrală a fost dezvoltarea unor comunități și servicii locale care să permită persoanelor vârstnice să rămână autonome și conectate la societate.
În prezent, în România trăiesc peste 3,9 milioane de seniori cu vârsta de 65 de ani și peste, o cifră care subliniază urgența măsurilor de îngrijire. Discuțiile de la eveniment au evidențiat necesitatea unei colaborări strânse între sistemul social, cel medical, familia și resursele comunitare. Scopul este eliminarea decalajului dintre aceste sisteme pentru a răspunde mai eficient vulnerabilităților, care nu sunt cauzate doar de vârstă, ci și de modul în care este construită societatea.
Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, a subliniat că vârstnicii reprezintă una dintre cele trei categorii principale de vulnerabilitate din România, alături de persoane cu dizabilități și copii. Acesta a anunțat că, prin Componenta 13 a Planului Național de Redresare și Reziliență, a fost creată o rețea națională de 41 de centre de zi de asistență și recuperare pentru persoane vârstnice (CZAR). Această investiție a extins capacitatea de îngrijire în 25 de județe.
Problematica singurătății și a depresiei a fost identificată ca un flagel major în societatea românească. Dragoș Pîslaru a menționat că există nevoie de o abordare care să includă investiții în geriatrie și gerontologie, în cadrul viitorului plan de parteneriat național și regional. Totodată, experții au discutat despre importanța prevenției declinului cognitiv prin intervenții personalizate care combină mișcarea, nutriția și stimularea mentală, pentru a menține sănătatea seniorilor.
Proiectul Activ, implementat între iunie 2026 și iulie 2029, reprezintă o soluție concretă pentru asistența comunitară targetată. Acesta integrează servicii medicale, sociale și de suport, precum monitorizarea prin teleasistență, oferirea unui kit lunar de alimente și produse de igienă, precum și facilitarea accesului la activități culturale. Aceste măsuri sunt menite să susțină autonomia vârstnicilor și să le permită să trăiască o viață activă în propria locuință.
Situația demografică din România impune o reformă structurală a asistenței sociale, deoarece creșterea vârstei de pensionare singură nu garantează sustenabilitatea fiscală pe termen lung. Pe lângă asistența directă, specialiștii avertizează că calitatea îngrijirii depinde și de starea de sănătate mentală a profesioniștilor, care se confruntă cu riscuri de burnout sau boreout. O abordare centrată pe persoană, care să treacă de la instituție la domiciliu și centre de zi, este considerată esențială.